PS Ignatie: «Fiți inteligenți și integri!» Acest lucru ni-l cere Hristos, într-o lume atât de confuză, în care suntem asaltați cu informații, încât nu mai putem discerne minciuna de adevăr

0
56

De sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, miercuri 27 octombrie 2021, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a săvârșit Sfânta Liturghie în Parohia Mălușteni, Protopopiatul Bârlad. Cu acest prilej l-a hirotonit întru preot și l-a instalat pe noul paroh al acestei comunități.

Din soborul slujitorilor a făcut parte și părintele protopop Vasile Lăiu, alături de preoți din parohiile învecinate.

În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a  explicat semnificația îndemnului Mântuitorului: «Iată Eu vă trimit pe voi ca pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți dar înțelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii» (Matei 10, 16), arătând că aceste cuvinte nu erau rezervate Apostolilor, ci fiecărei generații de creștini:

Biserica ne pune spre aprofundare și asumare un cuvânt al lui Hristos, de o mare actualitate, mai ales pentru vremurile pe care le trăim acum.

Hristos le-a spus acest cuvânt Apostolilor, atunci când i-a chemat la misiunea de a deveni martori ai Săi (ai lui Hristos Cel răstignit și înviat). Implicit, același lucru ne cere și nouă.

Hristos le cere Apostolilor să fie «înțelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii». Din păcate, acest verset nu este redat într-o traducere cât mai fidelă față de originalul din limba greacă (limba-sursă a Noului Testament, din care a fost tradusă Sfânta Scriptură în aproape toate limbile de pe fața pământului).

În limba greacă, pentru adjectivul «înțelept» este folosit un alt cuvânt, care s-ar traduce prin «deștept», «inteligent». La fel, în cazul adjectivului «nevinovat», traducerea mai fidelă din limba greacă ar fi «integru», «neamestecat», «curat».

Termenul folosit în limba greacă pentru cuvântul «integru» este același care se folosește când se vorbește despre un vin curat, neamestecat (nobil).

Cu alte cuvinte, acest verset ar suna astfel: «Fiți deștepți (inteligenți) ca șerpii și integri (puri) ca porumbeii».

Acest lucru ni-l cere Hristos, mai ales în această lume atât de confuză, în care suntem de-a dreptul asaltați cu informații, pe care nu mai avem cum să le decantăm și să le asimilăm. Este atâta confuzie, încât nu avem capacitatea de a discerne minciuna de adevăr.

De altfel, se spune că, dacă vrem să-l „zăpăcim de cap” pe un om, să-l „bombardăm” cu cât mai multe informații, ca să nu mai știe ce să aleagă, să nu mai știe unde este adevărul.

Omul „bombardat” de informații, din toate părțile (televizor, presa scrisă sau online, rețelele de socializare) nu mai poate avea starea de trezvie, de acuitate, pentru că îi sunt obosite simțurile – mai ales mintea este foarte obosită.

Astfel, omul intră într-o stare de delăsare, de lene intelectuală, nemaifăcând efortul de a discerne, de a vedea unde este adevărul și unde este minciuna.

Șerpii sunt foarte inteligenți și precauți, dar au și viclenie. Hristos, însă, nu ne cere să fim vicleni ca șerpii, ci deștepți ca aceștia.

Porumbelul este simbolul integrității, atât prin curățenia sa, cât și prin modul cum arată, din punct de vedere fizic.

Dacă am reuși să ne asumăm cele două virtuți pe care ni le cere Hristos, fizionomia lumii de astăzi ar arăta mult mai frumoasă și mai morală.

Dacă ar fi oameni care să caute să fie deștepți, să aibă capacitatea de a preîntâmpina pericolul, de a da la o parte tot ceea ce-i poate distruge din punct de vedere spiritual, de a refuza orice fel de ofertă a diavolului – care îmbracă foarte multe forme, și dacă am fi cât se poate de integri, lumea de astăzi ar arăta mult mai frumoasă și mai morală.

Ierarhul Hușilor i-a îndemnat pe cei prezenți să își păstreze integritatea morală:

Toți avem luptele și patimile noastre, care ne stăpânesc. Cel mai mare păcat este acela pe care îl simțim cel mai aproape de inima noastră, la care ne este cel mai greu să renunțăm, și căruia, atunci când vine cu impetuozitate, nu-i putem face față.

Sunt nenumărate situațiile în care fluxul păcatului intră în noi, și nu reușim să-l dăm la o parte. Intrăm în logica lui, ne place, ne amintim câtă plăcere ne-a procurat atunci când l-am săvârșit, și suntem legați, ca niște sclavi, de acel păcat, care se poate consuma doar la nivelul minții, sau poate fi concretizat și în faptă.

Ține de libertatea noastră să fim integri, să refuzăm păcatul: să nu fim corupți, să nu luăm mită, să nu furăm, să fim cinstiți față de cei de lângă noi. Este mai ușor să biruim aceste păcate, decât pe acelea care țin de profunzimea vieții noastre.

Hristos se referă atât la integritatea morală, profundă, a vieții noastre duhovnicești, cât și la integritatea socială, care privește relațiile interumane.

Când suntem cinstiți cu noi înșine și atenți să nu ne murdărim conștiința, chiar dacă sunt lupte în noi, această nevoință – de a fi cinstiți față de propria noastră conștiință -, se revarsă și asupra relațiilor cu cei din jur, și vom fi oameni integri din punct de vedere spiritual.

Nu vom manipula, nu vom împrăștia informații greșite, ca să-l aruncăm în prăpastie pe semenul nostru, ci vom fi corecți, vom încerca să transmitem mesajul cel adevărat.

Acest lucru ni-l cere Hristos, așa cum le-a cerut și Apostolilor: să fim deștepți (inteligenți) ca șerpii, să știm unde este pericolul, să putem da mărturie despre viața noastră în Hristos, și să fim integri ca porumbeii.

Părintele Nicolae Steinhardt avea acest cuvânt: «Dumnezeu nu ne cere să fim proști. Ne cere să fim oameni deștepți, integri».

De asemenea, Părintele Episcop Ignatie a explicat motivul pentru care Domnul Hristos le cere creștinilor să fie inteligenți ca șerpii și integri ca porumbeii:

Nu în zadar pune Hristos acest îndemn într-un context precis, spunându-le Apostolilor: «Eu vă trimit pe voi ca pe niște oi în mijlocul lupilor». Cu alte cuvinte, le spune: «Pregătiți-vă! Căci veți fi prigoniți, batjocoriți și disprețuiți, ca Apostoli ai Mei». În mulțimea lupilor, nu putem birui, decât dacă suntem deștepți și integri din punct de vedere spiritual.

Astăzi asistăm la împlinirea acestui cuvânt. Vedem cât de batjocorită este Biserica și slujitorii Bisericii. Sunt și situații în care merităm să fim gunoiul lumii, să fim arătați cu degetul, pentru că nu ne ridicăm la vrednicia slujirii noastre, de apostoli ai lui Hristos.

Dar sunt și situații (cele mai multe dintre ele) în care se năpustește o ură gratuită față de Biserică și slujitorii ei. Ura gratuită este atunci când cel care Îl are pe Dumnezeu în inima sa nu este suportat, și devine astfel un element care perturbă, față de care unii fac „alergie”, fără niciun motiv serios.

Același lucru l-au făcut și comuniștii – nu au putut să suporte că un om are nevoie de credință, să își trăiască credința prin participarea la sfintele slujbe, prin împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos.

Când cineva „face alergie”, vrea să scape de cel care îi provoacă acest disconfort, vrea să-l elimine. În comunism au fost eliminați, la modul fizic, concret, cei care erau ucenici ai lui Hristos: au fost aruncați în închisori, au murit de foame, au fost decapitați sau trimiși la muncă forțată, până la epuizare și moarte.

Astăzi, această eliminare a ucenicilor lui Hristos, nu mai este de natură fizică, ci psihică. Presiunea psihică este cea care îl doboară cel mai tare pe om.

Suportăm mai ușor suferința fizică, decât pe cea psihică, care provoacă și o suferință corporală. Atunci când avem o suferință spirituală, corpul somatizează – suferința din lăuntrul nostru se răsfrânge și asupra trupului.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Ignatie l-a hirotonit întru preot pe diaconul Dragoș Georgian Dimofte, pe seama Parohiei Mălușteni. La finalul slujbei, Preasfinția Sa l-a instalat pe noul preot în calitatea de paroh al comunității, oferindu-i Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și cheile bisericii.