Ortodocsii sarbatoresc duminica, la 50 de zile dupa Paste, Rusaliile, adica Pogorarea Duhului Sfant sau Cincizecimea, unul dintre marile praznice imparatesti ale Mantuitorului si ziua in care a fost alcatuita prima comunitate crestina, nucleul Bisericii de mai tarziu.
Duminica Cincizecimii, a Pogorarii Sfantului Duh sau a Rusaliilor, este numita in popor si Duminica Mare. Aceasta este sarbatoarea anuala a Pogorarii Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli, eveniment foarte important din viata Bisericii.
Sarbatoarea cade intotdeauna duminica, la zece zile dupa Inaltare si la 50 de zile dupa Paste. Rusaliile reprezinta, totodata, sarbatoarea intemeierii Bisericii crestine, pentru ca, in aceeasi zi, in urma cuvantarii Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai tarziu.
Potrivit marturiilor apostolilor, Duhul Sfant, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe acestia. Pentru inceput, apostolii au capatat puterea de a vorbi in limbi straine, necunoscute de ei pana atunci. Spre mirarea multor oameni aflati in Ierusalim, cei 12 au inceput sa faca invatatura Mantuitorului in diferite limbi, desi acesti ucenici erau cunoscuti de multi dintre cei prezenti ca fiind evrei simpli, in niciun caz preocupati de invatarea limbilor straine. Apoi, apostolii au iesit in toata lumea, savarsind minuni, intorcand pe pagani de la inchinarea idolilor si aducand la credinta de la oameni simpli la imparati. Inceputul a avut loc chiar in acea zi a Pogorarii Duhului Sfant, cand, in urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut in Hristos, alcatuind prima comunitate crestina.
Sarbatoarea Pogorarii Duhului Sfant a fost numita, in romaneste, Rusalii, de la sarbatoarea trandafirilor din lumea romana, consacrata cultului mortilor. Crestinii au preluat obiceiul roman, facand din sambata de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generala a mortilor. In unele zone ale tarii, in sambata Rusaliilor se impart oale impodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea mortilor. In duminica Rusaliilor se impart farfurii frumos impodobite, pentru vii.
Potrivit traditiei Bisericii Ortodoxe, lunea de dupa duminica Rusaliilor este consacrata proslavirii Sfintei Treimi (Tatal, Fiul si Sfantul Duh). Astfel, sarbatoarea Rusaliilor are consacrate doua zile.
In ajunul Rusaliilor se tin Mosii de vara sau de Rusalii – cu targuri unde oamenii gasesc cele necesare pomenilor, dar si prilej de veselie. Se crede ca sufletele mortilor (mosilor), dupa ce parasesc mormintele in Joia Mare (cea de dinaintea Pastilor), se preumbla printre cei vii, inapoindu-se la locul lor in Ajunul Rusaliilor.
De Rusalii, este obisnuit si faimosul joc al calusarilor, constand in saritul peste foc pentru a scapa de iele – zane rele.
Tot de Rusalii, in biserici se aduc ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvinteaza si se impart credinciosilor. Acestea simbolizeaza limbile de foc ale puterii Sfantului Duh pogorat peste apostoli.
In Romania, sunt doua zile libere oficiale de Rusalii: duminica Rusaliilor si luni, a doua zi de Rusalii.