Adormirea Maicii Domnului sau „Pastile verii” reprezinta cea mai importanta sarbatoare inchinata Sfintei Maria, iar pentru romani este si ocrotitoarea marinarilor, in mai multe orase fiind organizate procesiuni cu icoane si pelerinaje, dar si manifestari artistice.
Biserica Ortodoxa cinsteste la 15 august Adormirea Maicii Domnului, sarbatoare numita in popor si Uspenia (termenul slav) sau Sfanta Maria Mare. Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sarbatoare inchinata Sfintei Fecioare Maria, dar marturii despre existenta ei nu exista decat incepand din secolul al V-lea, cand cultul Maicii Domnului incepe sa se dezvolte foarte mult, mai ales dupa Sinodul IV Ecumenic, care a hotarat ca Maica Domnului este Nascatoare de Dumnezeu.
„Grecii numesc Praznicul Adormirii Maicii Domnului «Pastile verii». Sarbatoarea este precedata de doua saptamani de post aspru, despre care in credinta populara se spune ca este rupt din Postul Mare. Si cu adevarat, si la noi, la romani, in aceste zile este o atmosfera pascala, o atmosfera de bucurie si de speranta, citindu-se rugaciuni speciale si cantandu-i in ajun Prohodul, la fel ca si in Vinerea Mare. Avand in vedere frumusetile naturale ale tarii noastre, ca si multimea de biserici si manastiri inchinate Sfintei Fecioare Maria, multi au considerat ca Romania este gradina Maicii Domnului. De fapt, aceasta expresie a folosit-o si Papa Ioan Paul al II-lea cand a vizitat tara noastra, in anul 1999”, a spus parintele CoConstantin Stoicapurtatorul de cuvant al Patriarhiei.
In secolul al V-lea, sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului exista in Siria, fiind mentionata in documentele vremii. Locul de origine al sarbatorii este probabil Ierusalimul, orasul sfant, unde se pastreaza pana astazi, in apropierea gradinii Ghetsimani, mormantul Maicii Domnului si Biserica zidita pe acest mormant. In spatele mormantului Maicii Domnului din aceasta biserica, este pusa la inchinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, cunoscuta sub numele de Ierusalimitissa. Pelerinii care ajung in Israel au ca obiectiv, printre altele, o vizita la mormantul Maicii Domnului.
Generalizarea Praznicului Adormirii Maicii Domnului in Rasarit se datoreaza imparatului bizantin Mauriciu (528 – 603), care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani si care a fixat definitiv si data sarbatoririi ei la 15 august.
In seara dinaintea sarbatorii se savarsesc in toate bisericile Vecernia cu Litie si chiar Privegherea intreaga, adica si slujba Utreniei, urmata de cantarea Pohodul Maicii Domnului.
Potrivit traditiei bisericii, Sfanta Fecioara Maria a fost instiintata printr-un inger de trecerea ei la cele vesnice, iar apostolii, aflati in acel moment in diferite zone ale lumii, au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la acest eveniment. Apostolul Toma nu a fost prezent la inmormantare, el ajungand trei zile mai tarziu. Intristat, a cerut sa se deschida mormantul, pentru a saruta mainile Nascatoarei de Dumnezeu, dar intrand, l-a gasit gol. In timp, in cuvantarile parintilor bisericii s-a afirmat cu mai multa putere credinta ca, dupa adormirea sa, Fecioara Maria a fost inviata de Iisus Hristos si luata cu trupul in imparatia cerurilor.
Principala sarbatoare a Sfintei Maria, din 15 august, se numeste oficial in biserica romano-catolica „Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria”, iar in bisericile ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului”. Recent, biserica anglicana a introdus „Sarbatorirea Binecuvantatei Fecioare Maria” la aceeasi data.
In 15 august este celebrata si Ziua Marinei, Sfanta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul marii, dar si in orasele dunarene sunt organizate, de Sfanta Maria, manifestari religioase, artistice si culturale.
La tara se obisnuieste ca de Santamaria Mare sa fie angajati pandarii in vii si sa fie „legat” ciocul pasarilor, pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se ofera ofranda din noua poama.
De Santamaria Mare se aduna ultimele plante de leac, putandu-se afla cum va fi toamna ce se apropie, si se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, considerandu-se ca apoi sunt bune de leac.
Intre cele doua sarbatori dedicate Sfintei Maria – 15 august si 8 septembrie, cand se sarbatoreste Nasterea Maicii Domnului – este timpul prielnic semanarii graului.
De la sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului se redeschide perioada in care se pot face nunti, incep targurile si iarmaroacele de toamna, dar si praznicele de pomenire a mortilor.
In unele parti ale Moldovei, ziua de 15 august este considerata „a mortilor”, fiind pomeniti toti cei care au numele pornind de la cel al Sfintei Maria, si la 8 septembrie, de Sfanta Maria Mica, sunt sarbatoriti cei care poarta acest nume. In ziua praznicului, femeile merg la biserica si duc cele mai frumoase flori din gradina, struguri, prune si faguri de miere, pe care le dau in amintirea raposatilor.
In Maramures, sarbatoarea religioasa are o mare insemnatate, iar traditiile si obicieurile de Sfanta Maria Mare inca se pastreaza. Sunt organizate procesiuni religioase spre manastiri, iar la slujbele speciale participa cateva zeci de mii de oameni.
Mai multe lacasuri de cult din tara care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului isi serbeaza vineri hramul.
In fiecare an de ziua Adormirii Maicii Domnului, Manastirea Curtea de Arges, lacas rectitorit la inceputul secolului al XVI-lea de catre Neagoe Basarab, isi asteapta credinciosii, care vin sa se inchine Sfintei Fecioare Maria si Sfintei Filofteia.
Tot pe 15 august isi cinstesc hramul si manastirile Bistrita, Frasinei, Govora si Saracinesti din Arhiepiscopia Ramnicului, manastirile Brancoveni si Streharet din Episcopia Slatinei si Romanatilor, Manastirea Celic Dere din Episcopia Tulcii, Manastirea Bistrita si Schitul Draga din judetul Neamt, manastirile Cozancea si Zosin, din judetul Botosani, manastirile Rarau, Humor, Fetesti, Schitul Orata si Plutonita din Suceava.
In ziua Santamariei Mari, la mai multe manastiri au loc procesiuni cu icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului si pelerinaje.
In Transilvania au loc mai multe pelerinaje la manastirile ce poarta hramul Adormirea Maicii Domnului: Manastirea Bic din judetul Salaj, Manastirea Moisei, din Maramures, unde se afla o icoana a Maicii Domnului, daruita asezamantului monahal de un calugar din Muntele Athos, Manastirea Rohia, tot din Maramures, unde are loc, de asemenea, o procesiune cu icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Si istorica manastire de la Sambata de Sus, judetul Brasov, isi sarbatoreste hramul. La Manastirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, judetul Cluj, are loc, cu ocazia hramului, unul dintre cele mai mari pelerinaje din tara.scrie mediafax.ro