Oamenii de ştiinţă au explicat în cele din urmă misterioasa creştere a concentraţiei de gaz metan – un puternic gaz cu efect de seră – în atmosferă în 2020: creşterea s-a produs din cauza condiţiilor mai umede şi mai calde din unele regiuni dar şi, în mod ironic, a scăderii emisiilor unui gaz poluant, se arată în două studii publicate miercuri, relatează AFP.
Cercetătorii au fost surprinşi de o creştere bruscă a concentraţiei de metan (CH4) în atmosferă în 2020, în pofida măsurilor de izolare impuse din cauza pandemiei de COVID-19.
Încetinirea activităţii economice a avut într-adevăr ca efect o scădere a emisiilor de metan legate de industria combustibililor fosili, potrivit Agerpres.
Într-un studiu publicat în revista Nature, condus de profesorul Shushi Peng de la Universitatea din Beijing, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a dezvălui cheia enigmei, care se explică prin două fenomene.
Primul factor este reprezentat de o prezenţă mai scăzută în 2020 a radicalului hidroxil (OH), principalul responsabil pentru eliminarea metanului în atmosferă.
Aceşti radicali hidroxil, prezenţi în cantităţi minuscule şi cu o durată de viaţă sub o secundă, sunt "Pac-Man-ul atmosferei: de îndată ce detectează ceva, îl mănâncă şi dispar", a explicat cercetătorul francez Philippe Ciais de la Comisariatul pentru Energie Atomică şi Energii Alternative (CEA), care a condus realizarea studiului la Laboratorul de Ştiinţe ale Climei şi Mediului (LSCE).
Însă aceşti OH cu superputeri de curăţare sunt legaţi de emisiile de oxid de azot (NOx), un poluant rezultat în special din sectorul transporturilor, ale cărui emisii au scăzut în timpul izolării. Prin urmare, cercetătorii au identificat un paradox: atunci când poluarea scade, concentraţia de metan creşte.