„Buna, Adela,
Am 18 ani, sunt de etnie rroma, si am fost lasata sa-mi aleg singura sotul, chiar daca parinti mei nu sunt asa de stricti cum sunt ceilalti, din neamul meu. M-am indragostit pe la 14 ani si stiu ca suna urat pentru o fata de clasa a opta, dar Facebook-ul asta a cam distrus multe vieti. L-am vazut pe el, era in lista mea de prieteni de mult, pentru ca aveam mai multi prieteni comuni si nu doar in lista, ci si in viata reala. Si de acolo am ajuns sa luam legatura .
Am vorbit multe zile, chiar luni fara a fi nimic intre noi. Imi era teama pentru ca era primul baiat cu care am vorbit vreodata, nu eram proasta, dar aveam mare teama de tata, care era strict cu asa ceva. Eram inca mica si abia la varsta de 17 ani mi se permitea sa am un iubit, si dupa aceea sa ma casatoresc cu el. Am vorbit aproape un an fara sa ne vedem. Eram amandoi in tari straine, eu eram in Italia, iar el in Franta. El avea 16 ani cand ne-am cunoscut in final.
Dupa un an, cand a implinit 17 ani, a si venit la mine , ne-am vazut si de atunci nu l-am mai putut lasa. Nu pentru parintii mei, pentru ca ei nu si-l doreau din cauza ca era mai sarac decat noi si pentru ca au vazut cat de mult plangeam pentru el. Am uitat sa specific ca tata este lautar si castiga cat de cat binisor, nu ducem lipsa de absolut nimic si stilul nostru de viata, ma rog, al celor din cartierul meu, este ceva gen „ca al tiganilor de la Bucuresti ”.
Toate prietenele mele radeau de mine si de el, pentru ca nu intelegeau ce relatie e asta, mai ales ca el era mai jos ca mine financiar vorbind. Si el repeta de multe ori ca nu ma merita pentru ca sunt mai frumoasa si mai bogata decat el, dar pe mine nu ma interesa. Era foarte familist, isi iubea mult familia, si foarte muncitor.
Era tot ce-mi doream eu de la un baiat inca de cand eram mica. Era exact ce-mi spusese tati ca conteaza ca un baiat sa fie, nu sa aibe. Mi-a gresit cu multe in relatia asta; sa mentionez ca l-am asteptat 3 ani, iar la noi era ceva wow, pentru ca primisem deja foarte multe oferte de casatorie si le am refuzat pe toate. Parinti mei erau mahniti rau pe mine si pentru ca tot refuzam si pentru ca el nu dadea niciun semn ca vrea un viitor, adica parintii lui nu dadusera niciun semn in acesti trei ani. M-a inselat de foarte multe ori, cu prietenele mele, chiar si cu cateva verisoare mai departate. Ma lasa fara sa am vreo vina si la fel de bine se intorcea de fiecare data cand vedea ca as vrea sa mi refac viata cu altcineva.
Am avut cateva mici depresii pe timpul acestei relatii, dar le-am trecut cu bine, mai rau a fost anul trecut, cand in sfarsit am decis sa fugim. Parintii mei se despartisera, noi am ramas cu tata, iar el voia sa mergem la unchii mei in America. Se aprobasera toate actele pentru America prea repede si nici nu-mi venea a crede. Toti spuneau ce norocosi suntem, dar eu nu simteam asta. Cu o zi inainte de plecare, el a venit din nou din Franta sa- mi zica ca si lui ii este frica sa nu ma piarda si mi-a propus ca a doua zi cand tata era plecat sa faca ultimele acte pentru plecare el sa vina si sa fugim in Franta. Zis si facut.
Toata relatia de 3 ani, am sperat ca o data fiind cu el in casa se va schimba. Asta imi tot repeta si el. Facuse multe pentru noi, isi luase diploma in Bucatarie, isi luase propriul apartament, masina tot ce nu multi tigani din zona lui au reusit. Multi nu intelegeau de ce, pentru ca toti stim ca e mai usor sa mergi la cersit sau altceva din punctul lor de vedere. Dar tata ii facea deseori observatie la telefon, ca nu e de-acord cu noi daca el are de gand sa fie ca toti ceilalti, ca eu am crescut intr-un mediu diferit fata de el si ca nu accepta chestii de astea.
El este o persoana foarte orgolioasa si cum a zis tata asa a si facut sa arate ca nu e asa de jos precum crede familia mea. Am fugit, m-am dus la casa mea cum vine vorba, socrii mei stateau intr-o alta parte, am facut camasa, deci totul a fost bine. Era diferit cum am mai zis. Nu iesea in discoteci, nu bautura, nu droguri, nu furat, nu nimic . Era perfect, il adoram, dar dupa un timp baietii au inceput sa rada de el ca si-a luat barbat nu nevasta.
Din cauza ca statea langa mine, ieseam impreuna in oras, la Mc, la restaurant. In final, si mama lui a inceput sa zica tot asa, din cauza ca vedea ca mereu imi cere parerea in diferite cazuri. Si la noi, la tigani, nevasta nu are o insemnatate asa de mare.
Nu a ascultat prima data, dar in scurt timp s-a schimbat radical. Nici acum nu-mi vine sa cred. Eram insarcinata, era foarte fericit. In ziua cand am aflat ca sunt insarcinata, am plans amandoi, pentru ca eu am anumite probleme si multi doctori au zis ca va fi mai greu sa raman si este posibil sa treaca ani. Eram foarte ferciti, era langa mine mereu cand imi era rau ( aveam sarcina toxica), ma ajuta cu treburile casei si mama lui a vazut. S-a luat in repetate randuri de el, in final a ajuns sa faca ca ea…
S-a schimbat mult de tot , au inceput certurile, au inceput iesirile, distractiile, mesaje de la diferite fete?Dupa vreo 3 luni de certuri zilnice, am decis sa ne despartim. Eu doar am vrut sa-l las singur o perioada, sa vada ca nu e bine pentru niciunul din noi . Era in plan doar sa plec pentru cateva zile ? dar acele zile sau transformat in luni. Avem 5 luni de cand suntem despartiti si nu mai stiu ce sa fac. Pentru ca sincer nu mi dau seama nici eu daca trebuie sa-l mai astept sau sa continui? Ma doare rau tot ce se intampla, mi-e foarte dor si m-am inchis in mine de tot. Si, sincer, prietenele nu prea ma ajuta deloc .
Adela raspunde:
Draga mea,
Inteleg ca ai acum si un copil cu acest baiat? Trebuie sa recunosc ca nu mi-s familiare obiceiurile neamului din care faci parte, dar vad ca esti destul de non-conformista incat sa nu prea le respecti nici tu. Ar fi bine sa vorbesti cu el, sa-l intrebi ce are de gand, pentru ca totusi are responsabilitatea acestui copil, pe care nu ti-a fost usor sa-l tii, si el stie prea bine.
Intreaba-l daca, dupa tot ce ai facut pentru el – l-ai asteptat, ai trecut peste ce dorea familia ta de la tine, n-ai tinut cont de nimic ca sa fii cu el – lui i se pare normal sa devina la fel ca toti ceilalti. Tu ai crezut ca el e altfel, ca el e special, ca e mai bun, si iata ca a ajuns sa asculte de parinti si de prieteni, de parca cu ei ar sta in casa, nu cu tine.
De unde vine fericirea lui, de la nevasta si copilul lui sau de la parinti si de la rude? Cand o fi la nevoie, cine o sa aiba grija de el? Parintii si prietenii sau nevasta si copilul lui? Ce-o sa faca acum? O sa se duca dupa altele? O sa le insele si pe ele, o sa le faca si lor copii? Ce fel de om este? Ce scop are el in viata? Nu vrea sa fie si el un cap de familie respectabil? Intreaba-l toate aceste lucruri si da-i un timp de gandire, dupa care tu astepti un raspuns de la el.
Daca nu se intoarce si nu-ti promite sa fie un sot si un tata model, atunci nu-i mai da nici tu nicio sansa. Mai devreme sau mai tarziu, o sa-si dea seama ca a gresit, si atunci sper sa ai puterea si demnitatea sa nu-l primesti imediat inapoi, sa-l tii la distanta macar pentru o vreme. Sa inteleaga ca tu nu esti o fata ca oricare si ca trebuie sa lupte daca vrea sa te aiba.”