Cea mai buna perioada pentru dobanzi scazute la lei la credite apune.
De mai bine de o luna, fara sa atraga prea mult atentia, dobanzile la lei de pe piata interbancara, pe baza carora se calculeaza indicele ROBOR, folosit ca reper in contractele de imprumut pentru apartamente, credite de consum, carduri de credite sau credite pentru companii, au inceput sa creasca.
Cresterea ROBOR-ului la 3 luni de la 0,6%/an la 1%/an inseamna 100 de lei in plus pe luna la creditul Prima Casa (dobanda este ROBOR la 3 luni plus 2 puncte procentuale; deci acum este 3%, am luat in considerare un credit de 60.000 de euro, echivalent in lei la un curs de 4,6 lei). Intr-un an, platiti in plus 1.104 lei.
La prima vedere 100 de lei in plus pe luna, la rata la banca, parca nu se vad cum pleaca din buzunar.
Estimarile analistilor este ca ROBOR-ul la 3 luni se va duce spre 2% anul viitor, daca rata inflatiei va creste peste 2%, asa cum arata prognozele BNR.
Deci veti plati inca 100 de lei in plus pe luna, mai precis 92 de lei, si 1.100 de lei pe an.
In ultimii 2-3 ani Romania a traversat cea mai buna perioada din istoria ei, din perspectiva costurilor de finantare in lei, dar si in euro. Nimeni nu s-a gandit vreodata ca dobanzile vor sa scadea atat de jos, la sub 1%/an, intr-o tara unde inflatia a lasat amintiri urate.
Aceasta perioada de vis pentru dobanzile la creditele in lei s-a incheiat. In acest moment 60% din imprumuturile date in Romania prin sistemul bancar au la baza leul, dupa ce acum 10 ani valuta, in principal euro, detinea un pondere de 70%. Acesta pondere de 60% va creste in continuare, ceea ce arata ca tot mai multe persoane fizice si compani vor depinde de evolutia ROBOR-ului.
Acum urmeaza trendul de crestere a dobanzilor care va fi mai lent sau mai rapid, in functie de evolutiile din economia romaneasca, din Europa, din SUA si din intreaga lume daca va veni o noua criza sau nu.
In Romania, ritmul de crestere a dobanzilor pe piata interbancara va depinde de:
– excesul de lichiditate existenta la banci, care acum incepe sa se reduca
– rambursarile de linii de finantare catre bancile mama(pur si simplu bancile locale nu au ce sa faca cu banii eliberati prin rezerve si prin reducerea provizioanelor de risc)
– cresterea usoara a creditarii, care reuseste sa absoarba din excesul de lichiditate
– avertismentele BNR legate de viteza de crestere a creditelor de consum si a pretului apartamentelor( BNR ar vrea ca aceasta viteza sa mai scada)
– cresterea necesarului de finantare a Ministerului de Finante
– cresterea sau nu a dobanzilor la titlurile de stat vandute de Finante
– cresterea perceptiei de risc fata de Romania, in functie de depasirea sau nu a deficitului de 3% din PIB, dar si de miscarile sau declaratiile guvernului
– cresterea sau nu a inflatiei peste nivelul prognozat(datele pe august arata surprinzatoare scadere a inflatiei anuale de la 1,4%/an la 1,2%/an, ceea ce ridica intrebari suplimentare pentru BNR, care are ca tinta o inflatie de 1,9% pe final de an)
– evolutia cursului de schimb leu/euro, unde se acumuleaza presiuni de crestere a cursului peste 4,6 lei si 4,7 lei la anul, odata ce creste deficitul comercial si in consecinta deficitul de cont curent
– miscarile Bancii Centrale Europene, respectiv cand opreste programul de printare de bani si cand vor incepe sa creasca dobanzile la euro-euribor, indicatorul de referinta este acum minus 0,329%/an. PoliticaBCE de a printa euro si a duce dobanzile in jos, pentru a nu lasa economia Europei sa scada, a facut ca si in Romania dobanzile la lei sa scada. De fapt, politica BCE a contribuit cel mai mult la scaderea dobanzilor la lei in Romania si mai putin politica BNR
– decizia Bancii Centrale Americane-FED de a continua cresterea dobanzilor la dolari, ceea ce pe un diferential mare de dobanda intre piata americana si cea europeana ar indrepta fluxurile financiare catre Wall Street, asta daca dobanzile pe pietele emergente nu vor creste, ca sa justifice ramanerea banilor, chiar si in Romania BNR trebuie sa jongleze acum intre dobanzile la lei si cursul de schimb, avand in vedere expunerile persoanelor fizice si companiilor pe creditele in lei, necesarul de finantare al Romaniei si cresterea deficitelor, care trebuie corectate.
Acum, nu multa lume a observat de aceasta crestere a dobanzilor pe piata interbancara si nici nu realizeaza inca ca trebuie sa scoata in plus din buzunar.
Daca o luaam in sens invers, de unde au scazut dobanzile la lei si intoarcerea trenului, trebuie sa vedeti cum veti rezista cand ROBORUL se va duce spre 4-5%/ an, daca nu chiar mai mult.
Daca salariile vor creste, veti avea de unde plati cresterea dobanzilor.
Daca nu aveti aceasta sansa, trebuie sa reduceti din consum.
Oricum trebuie sa spunem adio celei mai bune perioade din istoria noastra pentru dobanzile la credite.
sursa: Ziarul Financiar