Creşterea economică a României nu a încetinit, fiind în acest an de 4 – 4,1% şi urmând să ajungă la peste 7% în 2019, a afirmat, marţi, Darius Vâlcov, consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului.
"România nu mai vrea să vândă gazul pe gratis (…) şi nu vom mai vinde nimic pe gratis, pentru că România are posibilităţi de dezvoltare extraordinar de mari. În momentul în care eşti sărac, în momentul în care nu ai autostrăzi, în momentul în care eşti blocat cu investiţiile, ai şi o mare oportunitate că poţi să le faci şi să le deblochezi şi atunci creşterea şi ritmul economic pot fi foarte mari. Mulţi spun: '(…) A încetinit creşterea economică'. Nu, creşterea economică nu a încetinit. (…) Anul acesta se raportează la anul trecut şi de aceea este undeva 4 – 4,1%. Anul viitor (…) va fi peste 7% creştere economică. Pariul meu este că va fi peste 8", a declarat Vâlcov, într-un interviu acordat site-ului dcnews.ro.
Pe de altă parte, el a spus că echipa de guvernare nu doreşte să facă înţelegeri care să nu fie în interesul statului român, susţinând că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, "deranjează" şi sunt supuşi la "presiuni enorme".
"Liviu Dragnea vine şi spune foarte clar: '(…) Eu nu fac asemenea înţelegeri. Înţelegeţi că vreau să construiesc pentru această ţară'. Tăriceanu – ALDE vin şi spun: 'Noi mergem la această construcţie'. Deranjăm şi deranjează enorm de mult şi (…) eu ştiu foarte bine presiunile la care sunt supuşi şi preşedintele şi doamna prim-ministru şi preşedintele Tăriceanu şi presiunile sunt enorme (…), de la ameninţări cu moartea până la şantaj la familie până la discreditare", a afirmat Darius Vâlcov.
În luna iunie 2018, când rata anuală a inflației din România a ajuns la recordul european de 5,4%, angajații din mai multe sectoare s-au confruntat cu o scădere a puterii de cumpărare, câștigurile lor salariale fiind erodate de scumpiri, arată statisticile oficiale consultate de Business Magazin, potrivit Mediafax.
La nivelul salariului mediu pe economie, creșterea nominală din iunie 2017 până în iunie 2018 a fost de 14,33% (de la 2.380 la 2.721 de lei), dar din cauza inflației majorarea reală a fost de doar 8,93%, potrivit seriilor de date ale Institutului Național de Statistică (INS) analizate de Business Magazin – BM. Iar dacă pe medie – ca rezultantă generală – s-a întâmplat așa, înseamnă că există domenii în care puterea de cumpărare a crescut chiar în condiții de scumpiri, dar există și domenii în care, deși salariul a crescut, puterea de cumpărare a scăzut.
În intermedierile financiare (bănci, asigurări, pensii, fonduri mutuale), spre exemplu, salariul nominal net a crescut cu 4,39%, de la 4.581 de lei în iunie 2017 la 4.782 de lei în iunie 2018; însă, din cauza inflației, salariul real – puterea de cumpărare – a scăzut cu 1%. Cu alte cuvinte, acel plus de 200 de lei la salariul finanțiștilor s-a transformat într-un minus la puterea de cumpărare, din cauza scumpirilor de peste an.
La fel au pățit și funcționarii din IFN-uri (instituțiile financiare non-bancare) sau din companiile de leasing ori de brokeraj pentru microcredite: salariile lor nominale au crescut pe medie cu 2,2%, de la 4.756 de lei în iunie 2017 la 4.860 de lei în iunie 2018, dar – din cauza inflației – puterea lor de cumpărare a scăzut cu 3,2%.
Alt exemplu: în industria tutunului, care până nu demult era campioana majorărilor salariale și domina topul veniturilor, salariul mediu a crescut cu 3,76%, de la 4.094 de lei în iunie 2017 la 4.248 de lei în iunie 2018, dar de fapt puterea de cumpărare a acestor angajați a scăzut cu 1,64%.
Potrivit BM, domeniul „poștă și curierat” se remarcă prin altceva: angajații de aici au pierdut din cauza scumpirilor exact cât au câștigat prin creșterea veniturilor, salariul lor real (ajustat cu inflația) urcând în acest an cu puțin peste 0%.
Din statistici mai reiese că petroliștii, angajații din domeniul gazelor și colegii lor din domeniul extractiv par să fie cei mai ghinioniști din acest punct de vedere. Pe lângă neplăcuta scădere salarială, cu 3,8% (de la 5.478 de lei în iunie 2017 la 5.269 de lei în iunie 2018), ei s-au confruntat și cu scumpirile de 5,4% în perioada analizată, fapt care le-a provocat o scădere a puterii de cumpărare cu 9,2%. Și chiar cu peste 14%, în cazul angajaților din domeniul „servicii anexe extracției”.
De cealaltă parte, cu creșteri consistente ale puterii de cumpărare în condiții de inflație, se regăsesc „norocoșii” din domeniile în care salariile s-au majorat spectaculos. Topul majorărilor este dominat de angajații din rafinării și cocserii (+35% la salariul nominal, respectiv +29,6% la puterea de cumpărare), urmați de cei din companiile de editare (+33% la salariul nominal, respectiv +27,6% la puterea de cumpărare), de cei din sănătate și asistență socială (+31,7% la salariul nominal, respectiv +26,3% la puterea de cumpărare) și de lucrătorii din minele metalifere (+25,6% la salariul nominal, respectiv +20,2% la puterea de cumpărare).
Potrivit BM, din statisticile oficiale ar putea fi dedusă și un fel de formulă de calcul pentru cât costă inflația, prima constatare fiind aceea că „prețul scumpirilor” este cu atât mai mare cu cât salariile cresc mai puțin. La nivelul mediei, unde majorarea salariului real a fost de doar 8,9% când putea fi de 14,3%, calculul arată un „preț” de 130 de lei per salariat. Adică puterea de cumpărare în loc să crească cu 341 de lei (cât a fost majorarea salarială nominală), a crescut doar cu 211 lei, din cauza scumpirilor.