După o pauză de două săptămâni, Banca Națională a României (BNR) a făcut, luni, a șasea operațiune repo din acest an, în valoare de 6,5165 miliarde de lei, potrivit datelor afișate de instituție, pentru a domoli creșterea indicilor ROBOR, conform Mediafax.
Operațiunea repo, care reprezintă o tranzacţie reversibilă, destinată injectării de lichiditate, în cadrul căreia BNR cumpără de la instituţiile de credit active, eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei, nu i-a luat prin surprindere pe econonomiști.
„Ne așteptăm ca BNR să anunțe o licitație de repo repartizată integral, iar ratele pe termen scurt să fie la nivelul dobânzii cheie, de 2,50%, pentru perioada în care este făcută rezervă”, se scrie într-o analiză a ING Bank România, semnată de Ciprian Dascălu, economistul șef, și de Valentin Tătaru, economist în cadrul băncii, analiză publicată în această dimineață. Într-adevăr, suma adjudecată a fost cea oferită de Banca centrală, iar toate licitațiile repo din acest an au fost făcute la o dobândă de 2,5%, cât este dobânda de politică monetară, începând cu 8 mai 2018, și la o maturitate de 7 zile, astfel că valoarea celor patru operațiuni nu poate fi cumulată.
Anterioara operațiune repo a fost la data de 10 septembrie, când instituția a furnizat pieței 914,2 milioane de lei. De asemenea, la data de 3 septembrie, BNR a făcut o operațiune repo de aproape 9,47 miliarde de lei. Banca centrală a mai făcut trei asemenea operațiuni în luna august a acestui an: de 10,52 miliarde de lei la data de 6 august, pe care a rostogolit-o la 4,16 miliarde de lei la 13 august 2018, precum și de 12,17 miliarde de lei la 27 august. Această din urmă sumă nu a mai fost plasată de BNR din 1 octombrie 2012, când a solicitat și și-a adjudecat 12,6 miliarde de lei.
La data de 3 septembrie, economistul șef al ING Bank România susținea că era de așteptat ca BNR să rostogolească operațiunea de injecție de lichiditate din săptămâna precedentă. „Credem că banca centrală va continuă să ofere lichiditate sistemului bancar, în perioadele când întâmpina deficit de lichiditate. În lipsa unui angajament ferm față de aceste operațiuni și în absența unor presiuni de depreciere asupra leului, credem că BNR va continuă să ofere lichiditate sistemului bancar prin operațiuni de piață”, a explicat, la începutul lunii septembrie, pentru MEDIAFAX, Ciprian Dascălu. Cursul de schimb leu-euro intrat pe o tendință de creștere săptămâna trecută, dar n-a depășit maximele istorice.
În august 2018, Banca centrală a României a reluat operațiunile repo, după opt luni de pauză, pentru a tempera creșterea indicilor ROBOR, care reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei și care este stabilit zilnic, ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de BNR, astfel încât să prevină situația din septembrie 2017. Pe finalul fiecărei luni, lichiditatea din piață scade pe fondul faptului că băncile sunt obligate să-și facă rezervele minime obligatorii, iar contribuabilii trebuie să-și achite taxele și impozitele, situație care se accentuează pe final de lună.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a stagnat luni la 3,14%, după creșterea de vineri față de nivelul de 3,10% cât a fost înregistrat joi. Acest indice nu a mai fost la acest nivel din data de 6 septembrie, când a fost de 3,15%, urmat de o scădere la 3,12%, la data de 7 septembrie. De asemenea, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a stagnat luni la nivelul de 3,38%, după ce crescuse vineri de la 3,36% cât a fost joi. Acesta n-a mai atins acest nivel din datele de 5 septembrie și 6 septembrie, când a fost în scădere de la 3,40%, nivel înregistrat la data de 4 septembrie.
În schimb, indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a scăzut luni la 3,45%, de la nivelul de 3,46% de vineri, revenind la 3,45%, cât a fost joi. Acesta n-a mai atins nivelul de 3,46% din data de 5 septembrie, când era în scădere, de la 3,48%, nivel consemnat la 4 septembrie. De asemenea, indicele ROBOR la 12 luni a scăzut luni la 3,50%, după ce vineri crescuse la 3,52%, de la 3,51%, cât a fost joi. Acesta nu a mai atins nivelul de 3,52% din data de 5 septembrie, fiind în scădere de la 3,54%, la data de 4 septembrie.
În octombrie 2017, banca centrală a reluat operațiunile repo, după 26 luni de pauză, din cauza creșterii accelerate a indicelui ROBOR, care, de exemplu, la 3 luni a urcat de la 0,91% în 31 august 2017 la 1,71% în 2 octombrie 2017, încheind anul la 2,05%. În aceste condiții, BNR a făcut opt operațiuni repo în decurs de trei luni. A început cu una de 9,35 miliarde de lei, la 3 octombrie, și a încheiat cu una de 3,72 miliarde de lei, la 27 decembrie – toate cu o maturitate la 7 zile și la o dobândă de 1,75%, cât era dobânda-cheie începând cu mai 2015. În schimb, în prima parte a acestui an, BNR a atras lichiditate din piață, prin 14 licitații de depozite, realizate între 16 aprilie și 30 iulie, începând cu una de 18,66 miliarde de lei și încheind cu una de 25 de milioane de lei. Doar în prima parte a lunii iulie, banca centrală nu a realizat asemenea operațiuni.