Întreprinzătorul român din 2021 este bărbat, cu vârsta între 45 şi 60 de ani, are pregătire economică la nivel de studii universitare sau postuniversitare, experienţa sa antreprenorială medie depăşeşte 20 de ani, nu prea lucrează în parteneriat, ci este unic proprietar al afacerii, reiese din Carta Albă a IMM-urilor, lansată online.
Lucrarea reprezintă cea mai aprofundată analiză a sectorului IMM din România ce prezintă situaţia de ansamblu a mediului de afaceri în anii 2020 şi 2021, impactul COVID, dificultăţile cu care se confruntă IMM-urile, nevoile şi sursele lor de finanţare, modalitatea în care inovează, intenţia de accesare de fonduri nerambursabile sau criteriile de care ţin cont în alegerea partenerului de business, constituind baza pentru propuneri de strategii cu privire la viitoarele direcţii de susţinere şi dezvoltare ale mediului de afaceri românesc.
"Suntem la a 19-a ediţie a Cartei Albe a IMM-urilor, deci al 19-lea an fără întrerupere de realizare a acestei Carte Albe. De-a lungul timpului, au fost intervievaţi aproximativ 18.000 de întreprinzători, Carta Albă a fost tradusă în 6 limbi de circulaţie internaţională, a avut 1.300 de studenţi pe teren care au cules date. Ştim că este o culegere şi o analiză complexă, de aceea este realizată de specialiştii Consiliului (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – n. r.). Ca urmare a Cartei Albe, avem mii de propuneri legislative şi de propuneri de politici publice care au reieşit", a afirmat miercuri preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, la evenimentul de lansare.
Cu prilejul realizării lucrării, s-a realizat şi un profil al întreprinzătorului român în 2021.
"Am realizat şi un scurt profil al întreprinzătorului din 2021. El arată că întreprinzătorul român este bărbat, între 45 şi 60 de ani, deci o vârstă destul de înaintată, credem că ar trebui să reuşim să coborâm această vârstă a iniţiativei antreprenoriale. Ne bucură să vedem că întreprinzătorul român are pregătire economică, respectiv la nivel de studii universitare sau postuniversitare, experienţa antreprenorială medie este de peste 20 de ani. Nu prea lucrează în parteneriat întreprinzătorii români şi sunt unici proprietari ai afacerii, implică însă membrii familei şi alocă 40 de ore de lucru pentru afacere", a spus Jianu.
Principalele evoluţii contextuale cu influenţă negativă asupra activităţii IMM-urilor reliefate în Carta Albă vizează pandemia de coronavirus – 67,74%, birocraţia excesivă – 39,96%, predictibilitatea redusă a mediului pentru IMM-uri – 39,61%, politicile statului de sprijinire a firmelor şi populaţiei în contextul actual – 38,53%, insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului etc. de a gestiona problemele economice – 34,41%.
De asemenea, incertitudinile evoluţiilor viitoare au fost semnalate de 51,08% dintre IMM-uri, urmate de scăderea cererii interne (46,59%), pregătirea şi menţinerea personalului (43,55%), birocraţia (41,94%), concurenţa neloială (40,86%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (35,66%), fiscalitatea excesivă (30,82%).
"În ceea ce priveşte principalele evoluţii contextuale cu influenţă asupra activităţii IMM-urilor, pe locul 1, ca principală problemă, şi în acest an pentru 7 din 10 întreprinzători rămâne pandemia de coronavirus, o birocraţie excesivă pentru 4 din 10 şi o predictibilitate redusă a mediului pentru IMM-uri care, însă, în ultimul timp a mai coborât în ceea ce priveşte problematica. Am făcut şi o scurtă analiză comparativă a anului 2021 vs 2020 în ceea ce înseamnă principalele concluzii ale raportului de cercetare. Principalele probleme rămân aceleaşi şi anume: incertitudinea evoluţiilor viitoare semnalate de 51% dintre IMM-uri, scăderea cererii interne semnalată de 46% dintre IMM-uri, pregătirea şi menţinerea personalului, birocraţia, concurenţa neloială şi creşterea nivelului cheltuielilor salariale, respectiv o fiscalitate pe muncă excesivă. Cam aceleaşi probleme au fost şi în 2020, cu singura diferenţă că în anul 2021 a reintrat pe tapet acea problemă a pregătirii şi menţinerii personalului pe care o vedem nu numai pentru România, ci şi pentru Marea Britanie şi la nivel european, şi a fost înlocuită acea suspendare temporară a activităţii din cauza situaţiei Covid-19", a menţionat el.
Potrivit acestuia, 2021 a însemnat o cădere a evaluării pozitive din partea mediului de afaceri cu privire la dezvoltarea afacerilor. Astfel, numai 7,9% din organizaţii au estimat că evoluţia mediului de afaceri va fi favorabilă dezvoltării business-urilor lor, faţă de 11% în 2020.
"Două lucruri îmbucurătoare în 2021: 6 din 10 întreprinzători intenţionează să acceseze fonduri structurale; practic numărul se dublează faţă de 2020, când numai din 3 din 10 doreau acest lucru. Iată că una din soluţiile depăşirii pandemiei e reprezentată în continuare de fondurile structurale. Alt lucru îmbucurător la care băncile şi Fondul Naţional de Garantare în principal au avut un real succes şi au pus umărul este faptul că a scăzut numărul companiilor care se autofinanţează. Numai 4 din 10 se autofinanţează, de undeva de la 6 din 10, câte erau în 2020", a susţinut şeful CNIPMMR.
În ceea ce priveşte dinamica activităţii IMM-urilor, în principal 5 din 10 funcţionează la aceiaşi parametri şi numai 1 din 10 şi-a amplificat activitatea, în timp ce pentru 4 din 10 s-a redus activitatea, dat fiind şi contextul pe care îl traversăm cu toţii.
"Aprecierea cu privire la evoluţia situaţiei economice din România este una echilibrată între o evoluţie negativă, o evoluţie similară şi numai 2 din 10 percep că evoluţia va fi mai bună în anul următor. Sunt şi câteva oportunităţi de afaceri accesibile IMM-urilor în 2021, cu o aplecare mai mare către cererea pe piaţa internă, sau aşa cum spuneam spre obţinerea unui grant din fonduri europene, asimilarea de noi produse sau folosirea de noi tehnologii şi digitalizarea. În continuare, în anul 2021, dar cu mult mai puţin faţă de 2020, când economia a fost închisă şi au apelat foarte mulţi la diverse măsuri de susţinere a mediului de afaceri, vedem credite subvenţionate, amânarea la plată a taxelor şi impozitelor, respectiv un procent mult scăzut pentru şomajul tehnic pentru salariaţi. Vedem evoluţii îmbucurătoare cu privire la tehnologia informaţiei în IMM-uri. Deja 7 din 10 folosesc computerele, e-mailurile, internetul, social media, creşte numărul şi celor care au site propriu, care realizează tranzacţii online, toate aceste lucruri arătând o evoluţie pozitivă a mediului de afaceri şi a digitalizării IMM-urilor. În ceea ce priveşte informatizarea IMM-urilor, 6 din 10 folosesc softuri de operare de afaceri. Mă bucur să văd că deja jumătate din IMM-uri folosesc semnătura electronică. Încet-încet transformăm semnătura electronică şi în parafă profesională cu ajutorul colegilor contabili de la CECCAR", a arătat Florin Jianu, potrivit Agerpres.ro.
El a precizat că, pentru fondurile europene, IMM-urile sunt interesate în continuare de achiziţia de noi echipamente şi tehnologii, de dezvoltarea de noi produse şi servicii şi de dezvoltarea afacerilor prin îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor.
"Fondurile europene, fie că sunt din perioada 2014-2020, din cadrul financiar multianual 20231-2027 sau din PNRR, reprezintă o provocare pentru mediul de afaceri românesc, pentru noi, ca societate, dar reprezintă şi şansa noastră de dezvoltare", a adăugat preşedintele Consiliului.