Ministrul indian al mediului şi climei, Bhupender Yadav, a criticat sâmbătă proiectul de declaraţie al COP 26, afirmând că nu este de acord cu limbajul privind subvenţiile destinate combustibililor fosili şi că draftul nu este echilibrat, relatează Reuters.
Într-una dintre cele mai puternice critici faţă de proiectul de declaraţie al COP26, Yadav a spus că naţiunile în curs de dezvoltare au dreptul de a folosi ceea ce a mai rămas din "bugetul de carbon" global, respectiv cantitatea de CO2 pe care lumea o mai poate degaja înainte ca încălzirea globală să depăşească pragul de 1,5 grade Celsius.
"Dle preşedinte, vă mulţumim pentru eforturile dvs de a obţine consensul", i-a spus el preşedintelui COP26, Alok Sharma, în cadrul unei sesiuni plenare. "Mi-e teamă, totuşi, că acest consens rămâne dificil", a adăugat el.
"Într-o astfel de situaţie, cum se poate aştepta cineva ca ţările în curs de dezvoltare să poată face promisiuni privind renunţarea treptată la cărbune şi la subvenţiile pentru combustibilii fosili când aceste ţări au încă de furcă cu agendele lor de dezvoltare şi cu eradicarea sărăciei?", a întrebat ministrul.
Problema subvenţiilor pentru petrol, gaz şi cărbune a devenit o chestiune majoră de discuţii la summit, unde negociatorii au ratat deja termenul de vineri pentru a ajunge la un acord menit să ţină în viaţă scopul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.
Anterior, un nou draft de declaraţie negociat în ultimele două săptămâni făcea apel la ţări să accelereze "eforturile spre o renunţare treptată la energia produsă prin utilizarea cărbunilor şi la subvenţiile ineficiente pentru combustibilii fosili".
Vineri, două surse apropiate de negocieri au declarat că China şi Arabia Saudită fac parte dintr-un grup de ţări care încearcă să prevină ajungerea la un acord în Scoţia care să includă un limbaj care se opune subvenţiilor pentru combustibili fosili, potrivit Agerpres.ro.
Bhupender Yadav a criticat şi ceea ce el a descris drept "lipsa de echilibru" a proiectului de declaraţie propus, un argument invocat şi anterior de ţările în curs de dezvoltare când au cerut mai mulţi bani pentru a-şi putea adapta mai bine ţările să facă faţă efectelor schimbării climatice.