Construcţiile, care înseamnă circa 7% din economia românească, „bifează“ în 2021 primul an de scădere, după doi ani de creştere, arată datele de la Statistică.
Scăderea este condusă de volumul de construcţii în infrastructură care, pe tot anul, a scăzut cu peste 6%, iar în ultimul trimestru cu peste 10%, conform Mediafax.
„Scăderea a fost mai ales în a doua parte a anului şi a fost în perioada în care firmele de construcţii au fost cele mai afectate de creşterile de preţuri. Peste acest lucru s-a suprapus şi o oarecare limitare a bugetelor aferente investiţiilor. În ultimele două luni au reapărut licitaţiile publice, dar a fost o perioadă de pauză în care au lipsit, prin urmare nu s-au încheiat noi contracte“, explică Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu, cel mai mare constructor din România.
Mircea Bolboacă, antreprenor român care deţine compania de construcţii CON-A din Sibiu, cu afaceri de 115 mil. de euro în 2021, spune că principalul motiv pentru care lucrările de construcţii au încetinit este legat de creşterea preţurilor, iar licitaţiile publice se fac la preţuri care au devenit nerealiste, odată cu majorarea preţurilor materialelor de construcţii şi energiei.
„Au fost probleme foarte mari legate de creşterile de preţuri la materiale, la motorină. În sectorul public lucrurile stau foarte grav şi la ora actuală, în sensul în care se pleacă la licitaţii cu evaluări făcute de studii de fezabilitate în urmă cu 2-3 ani şi sunt departe de preţurile actuale. Sunt foarte multe companii serioase care nu se duc la licitaţie, pentru că nu pot face pe acele preţuri“, a spus el. Evoluţia volumului construcţiilor de infrastructură (construcţii inginereşti), cea mai importantă componentă a sectorului de construcţii, arată că investiţiile publice în infrastructură au scăzut, mai ales în toamnă, când a început criza politică care a durat mai bine de două luni.
„Impactul scăderii este semnificativ, având în vedere că în perioada anterioară construcţiile au avut o dinamică foarte bună şi au influenţat pozitiv rezultatele PIB. Scăderea se înregistrează la infrastructură şi este în legătură cu investiţiile publice. Fără îndoială că bănuiala este că dezorientarea politică de la finalul anului a avut acest efect“, spune Aurelian Dochia, analist economic.
Datele de la Finanţe privind cheltuielile de capital, adică investiţiile din bugetul de stat, confirmă: în septembrie 2021, prima lună de criză politică, investiţiile de la bugetul de stat au fost de 1,9 mld. de lei, în scădere cu 50% faţă de septembrie 2020, când cheltuielile de capital au fost de 3,8 mld. de lei.
Chiar dacă volumul de construcţii rezidenţiale a continuat să crească, per total construcţiile au scăzut, trase în jos de infrastructură, care face jumătate din piaţa de construcţii. Scăderile au trecut de -14% în septembrie şi octombrie, iar infrastructura a scăzut cu 20-25%.
„Studiile de fezabilitate sunt de multe ori de o calitate îndoielnică. Din cauza documentaţiei şi legislaţiei, autorităţile locale nu pot lua decizii pe şantier. Cei care gestionează investiţiile sunt în situaţii dificile şi uneori nu iau decizii din cauza birocraţiei profunde“, a mai spus Mircea Bolboacă.
Care sunt perspectivele pentru 2022? Nu prea bune, spune Cristian Erbaşu, care adaugă la lista de provocări şi problema lipsei forţei de muncă. „În continuare vor fi afectate achiziţiile, pentru că achiziţiile se fac pe bugete subevaluate. În continuare se vor contracta proiecte în care antreprenorii vor fi spui în mare dificultate. Noile contracte vor fi extrem de greu de implementat. În continuare legislaţia este foarte stufoasă, metodologiile sunt extrem de ineficiente“, mai spune el.