Radiografia României digitale reprezintă o combinaţie de slăbiciuni şi oportunităţi, însă deşi avem avantajul conectivităţii peste nivelul mediu european, al costurilor reduse, ponderea celor care utilizează aceste oferte este sub media europeană, susţin reprezentanţii Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), potrivit Agerpres.
"România este pe locul 27 din 27, în topul european al progresului digital şi oricât ne-am mândri cu inteligenţa copiilor noştri, avem datoria nu numai să ţinem pasul cu ei, dar şi să îi determinăm să rămână în piaţa muncii din România, alături de noi. Nu putem face asta fără un mediu de business tehnologizat, aliniat la tendinţele europene şi mondiale. Paradoxal, radiografia României digitale este o combinaţie de slăbiciuni şi oportunităţi. Avem avantajul conectivităţii peste nivelul mediu european, al costurilor reduse, însă ponderea celor care utilizează aceste oferte este sub media europeană. Nivelul aşa numitei alfabetizări digitale este de numai 31%, aproape jumătate din media europeană (58%). Avem specialişti talentaţi, dar, pentru a ajunge la abilitatea de a folosi acest avantaj, avem nevoie de investiţii. Mai avem, însă, şi un alt avantaj: în România, femeile reprezintă 26% dintre specialiştii în tehnologia informaţiei, în timp ce media europeană este de 19%", se arată într-un comunicat de presă, transmis AGERPRES.
CONAF anunţă lansarea proiectul DigitalUP, la Constanţa, pe data de 12 septembrie, cu scopul de a pune faţă în faţă antreprenorii, cu factori de decizie din administraţia centrală şi locală, cu companii multinaţionale furnizoare de soluţii digitale, în scopul definirii unor instrumente de accelerare a IMM-urilor locale, o trambulină pentru o scalare inteligentă a afacerilor.
"Implicarea CONAF în proiecte care susţin dezvoltarea digitală a afacerilor mici şi mijlocii se datorează exact acestui scor favorabil, care ne plasează pe primele locuri în clasamentul punctual al participării femeilor în domeniul tehnologiei informaţiei. Acţiunile noastre nu se opresc la şase oraşe-cheie din România, în care să stăm faţă în faţă până găsim o soluţie. Vrem să construim o modalitate funcţională de comunicare între antreprenori şi furnizorii de instrumente digitale funcţionale, fie că se numesc autorităţi, foruri decizionale sau companii. La sfârşitul acestui proiect vom avea lucruri palpabile, foi de parcurs pentru guvernanţii noştri, chei de logare într-o sferă digitală accesibilă antreprenorilor din orice domeniu. Companiile de tech, unicornii şi toţi antreprenorii din zona de software, despre care se scrie în cifre ameţitoare, sunt VIP-urile României, dar cei 80% contribuţie la bugetul de stat reprezintă profit făcut şi de antreprenori din agricultură, industrie grea, HoReCa, textile. Aşadar, şi pentru ei trebuie să găsim instrumente digitale uşor de folosit şi, mai ales, uşor de implementat", precizează sursa citată.