Curtea Constitutionala a Romaniei sustine ca autoritatile statului au in continuare la dispozitie metode speciale de supraveghere sau de cercetare, in vederea contracararii fenomenului infractional sau a terorismului, dupa ce au fost declarate neconstitutionale cele doua legi in materia comunicatiilor electronice – legile „Big Brother”.
Reactia CCR vine dupa ce directorul SRI, George Maior, si procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, si-au exprimat ingrijorarea cu privire la aparitia unor vulnerabilitati in planul securitatii nationale si in investigarea actelor de coruptie, dupa ce judecatorii constitutionali au declarat ca neconstitutionale legile care se refera la retentia datelor si identificarea utilizatorilor de cartele preplatite.
CCR explica motivele pentru care a declarat neconstitutionale cele doua legi „Big Brother”, subliniind ca directiva CE din acest domeniu a fost invalidata de Curtea de Justitie a UE, legi asemanatoare au fost deja declarate ca fiind neconstitutionale in patru state membre UE si sunt putine state europene care au reglementat obligatia identificarii utilizatorilor de cartele preplatite.
Astfel, CCR arata ca, la nivelul Uniunii Europene, a fost adoptata, in anul 2006, o directiva privind pastrarea datelor generate sau prelucrate in legatura cu furnizarea serviciilor de comunicatii electronice accesibile publicului sau de retele de comunicatii publice. In anul 2008, directiva a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea nr.298/ 2008.
In urma efectuarii controlului de constitutionalitate, legea a fost declarata neconstitutionala prin decizia Curtii Constitutionale in anul 2009, pe motivul incalcarii drepturilor fundamentale referitoare la viata intima, familiala si privata si la secretul corespondentei, precum si libertatii de exprimare.
Curtea Constitutionala sustine ca nu a declarat neconstitutionale celelalte metode speciale de supraveghere sau de cercetare prevazute in legislatia penala sau in legile privind securitatea nationala, acestea ramanand la dispozitia organelor statului in vederea contracararii fenomenului infractional sau a terorismului.
„Astfel de metode sunt, de exemplu, cele privind interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta sau localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice, care pot fi utilizate in conditiile autorizarii lor de catre judecatorul de drepturi si libertati”, mentioneaza CCR.