Va multumesc ca ati raspuns invitatiei noastre si sunteti astazi aici.
Am spus ca imi doresc mai mult dialog si mai multa dezbatere pe teme importante pentru romani.
Am spus, de asemenea, ca acesta va fi modul in care voi face politica in calitate de Presedinte al Romaniei: aducand oamenii impreuna, la masa dialogului, cu seriozitate.
Evenimentul de astazi este, daca vreti, o prefigurare a acestui mod de exercitare a functiei de presedinte. Si sper sa fie doar inceputul unei dezbateri mai ample, pe probleme reale care ii preocupa azi pe cetatenii Romaniei.
Mi-as dori ca in aceasta campanie sa incepem sa daramam mituri, sa deconstruim prejudecati care ne-au tinut pe loc si sa vedem dincolo de ele.
Nu noi ca persoane, ci noi, romanii, ca popor, ca societate, ca natiune de cetateni.
Nu intamplator mi-am intitulat viziunea si proiectul prezidential Romania lucrului bine facut.
Romania lucrului bine facut incepe exact cu abandonarea a doua asemenea mituri, a doua idei paguboase si deloc adevarate:
aceea ca in „Romania nu se poate, ca la noi e altfel.”
si aceea ca „merge si asa”, „ne-om descurca noi cumva.”
Din pacate, pe ultima dintre ele am auzit-o chiar de la cel care conduce Guvernul Romaniei.
Eu cred ca ceea ce ni se potriveste este tocmai filosofia lucrului bine facut. Vine din trecutul nostru, din ceea ce am construit ca natiune de-a lungul timpului.
Exista parti din mostenirea noastra istorica si culturala care sunt expresia „lucrului bine facut” si cu care ne mandrim. Le stiti, pe unele dintre ele le-ati putut vedea si aici.
De ce Romania lucrului bine facut este o viziune prezidentiala? Pentru ca presedintele este cel care poate imprima o directie natiunii.
In afara atributelor sale constitutionale, presedintele are si un rol mai greu de descris, dar crucial. Cadrul constitutional ne spune ce poate face presedintele.
Insa, nu doar ce face presedintele conteaza, ci mai ales comportamentul, conduita, tinuta si expresia lui publica. Acestea au, de fapt, un impact major asupra mediului politic si asupra intregii societati.
O schimbare profunda in societate nu poate incepe decat de la varf, de la presedinte ca persoana investita cu cea mai mare incredere si legitimitate democratica.
Daca vrem altfel de politica, trebuie sa incepem prin a avea un presedinte cu alta conduita, tinuta si expresie publica.
Am vazut ca Victor Ponta vrea sa fie un presedinte util. Util cui? Util baronilor? Util puscariabililor? Util clientelei politice?
Romanii pot judeca deja intre modelul de politician asa-zis „util” si modelul pe care eu l-am asumat: acela bazat pe seriozitate, respect, competenta si rezultate masurabile.
Sunt cateva domenii importante in raport cu care, ca Presedinte, ma angajez sa fiu garant. Iar cand spun„garant”, inteleg prin asta ca voi fi ferm in fata oricaror abuzuri sau derapaje, din partea oricui.
Veti avea in mine garantul marilor orientari de politica externa si de securitate ale Romaniei: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenta la NATO si la Uniunea Europeana.
Aceste mari orientari trebuie consolidate si trebuie sa capete o noua dimensiune calitativa.
Romania trebuie sa se afirme ca un aliat de incredere si ca partener respectat, cu identitate bine conturata in Uniunea Europeana, in NATO si alte organisme de cooperare regionala si internationala.
In viitorii 10 ani, Romania poate deveni un reper important pe harta geopolitica mondiala, prin furnizarea de securitate in plan regional.
In perspectiva acestui rol, voi sustine, in calitate de Presedinte al Romaniei, majorarea bugetului pentru aparare la 2% din PIB.
Veti avea in mine un garant al statului de drept si al independentei justitiei.
Statul de drept nu este o notiune abstracta, ci una cat se poate de concreta.
In vreme ce stanga doar afirma acest principiu, parlamentarii sai votand in mod constant pentru mentinerea imunitatii celor urmariti penal, dreapta se pozitioneaza in mod clar in sensul sustinerii demersurilor justitiei.
Tema independentei justitiei ne diferentiaza astazi de stanga politica.
Consolidarea statului de drept este instrumentul prin care ne putem opune “baronizarii” si feudalizarii Romaniei.
Nu in ultimul rand, veti avea in mine un garant al principiului ca cetateanul este inaintea statului, iar institutiile statului servesc si respecta cetateanul.
Prea mult timp si prea adanc s-a perpetuat impresia ca cetatenii lucreaza ei in folosul statului. Sau ca sunt cifre intr-o contabilitate si birocratie seaca.
Nu. Statul trebuie sa inceteze sa mai fie o piedica pentru romani si sa devina eficient, dinamic si suplu, adaptat permanent nevoilor cetateanului.
Este rolul Presedintelui Romaniei sa indice permanent aceasta prioritate celor responsabili.
Doamnele si domnilor,
Stiu ca sunt cateva intrebari pe care multi romani le au. Sunt intrebari pe care le-am auzit direct de la oamenii cu care m-am vazut in ultima vreme si care trebuie sa primeasca un raspuns.
Ce faceti cu tinerii sa nu mai plece din tara?
Ce faceti cu educatia si sanatatea?
Cum rezolvati problema locurilor de munca?
Presedintele nu poate raspunde singur, nici nu poate decide el politici publice. Dar Presedintele poate si este dator sa expuna o viziune, sa fie mediatorul unei dezbateri si sa genereze acord larg pe asemenea teme.
Din aceste motive, proiectul meu prezidential se vrea a fi preambulul unui proiect de tara.
In afara elementelor care tin in mod direct de exercitarea mandatului si atributiilor prezidentiale, propun opiniei publice 11 teme nationale de dialog si acord, pentru o Romanie a lucrului bine facut.
Nu-mi imaginez ca este usor, ca se pot schimba peste noapte mentalitati si practici perpetuate ani de zile.
Dar stiu ca am forta si determinarea sa fac acest lucru posibil. Si sunt convins ca aceasta este singura cale pentru ca Romania sa fie un stat cu adevarat occidental, care ofera prosperitate si demnitate cetatenilor ei.
Prima arie tematica tine de marile sisteme publice – educatie, sanatate, pensii.
Reforma lor a fost mereu un deziderat, un obiectiv afirmat, niciodata pe deplin infaptuit. Ce s-a construit intr-un an s-a distrus intr-o luna, la fiecare schimbare de putere si de ministru.
Incercarile de dialog si de acord pe aceste subiecte au esuat pentru ca au fost personalizate sau politizate, pentru ca nu au fost scoase din sfera conflictului. Nu au fost gandite pentru viitor, pentru urmatorii 10, 20 de ani, ci pentru prezent.
Incep cu educatia, ca prioritate. Nu doar pentru ca formatia mea este aceea de profesor. Ci plec de la premisa ca o societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai buna decat sistemul sau de educatie.
Viziunea mea este aceea a unei societati care isi bazeaza cresterea si dezvoltarea pe educatie. Daca vrem o natiune prospera, daca vrem ca fiecare individ sa-si valorifice intregul potential va trebui sa investim in educatie.
La sfarsitul ciclului preuniversitar, elevii trebuie sa aiba optiuni diferite si diverse, in functie de abilitati si preocupari. Nu avem voie sa mai lasam pe drum o jumatate de generatie.
Mediul universitar nu trebuie sa produca someri cu diploma, ci oameni bine pregatiti, specialisti, care isi gasesc loc pe piata muncii.
Este inacceptabil pentru o societate civilizata, pentru Romania secolului XXI, ca elevii sa nu aiba manuale in prima zi de scoala.
Aud acum ca guvernul mai taie inca niste bani de la educatie. Ma intreb daca nu cumva in mod deliberat se doreste limitarea sau distrugerea sistemului de educatie de catre actuala guvernare.
Cu cat investim mai mult in educatie, cu atat vor disparea mita electorala, pomenile, mentalitatea de asistat si saracia, cu atat nu vor mai putea fi tinute captive segmente importante de cetateni, de alegatori. Iar acest lucru nu convine celor care guverneaza azi.
Nu doar investitia in educatie, ci si investitia in sanatate este cruciala pentru viitorul unei natiuni.
In Romania lucrului bine facut, pacientul va fi cu adevarat in centrul sistemului, va sti clar care ii sunt drepturile, ce servicii primeste pentru ceea ce plateste, iar personalul medical va fi tratat cu respect si salarizat pe masura.
In Romania lucrului bine facut, banii publici, si asa insuficienti, nu vor mai fi risipiti pe servicii ineficiente, ci vor fi directionati corect, in asa fel incat problemele de sanatate sa fie rezolvate cat mai aproape de pacient si in modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor.
Prioritatea acordata sanatatii trebuie sa se reflecte intr-o crestere a finantarii. Aici e nevoie de consens politic.
Dar aceasta crestere a finantarii trebuie insotita, ba chiar precedata, de instituirea unor mecanisme legislative, de management, de control si sanctiune, care sa constituie garantia ca banii publici sunt cheltuiti in mod corect si eficient.
Ca Presedinte al Romaniei, voi chema toate fortele politice sa discutam impreuna viitorul sistemului de pensii.
Stim cu totii ca raportul dintre salariati si pensionari este din ce in ce mai dezechilibrat si ca sistemul de pensii este supus unei presiuni crescande.
Cu toate acestea, nu a existat nici macar o discutie despre posibile solutii. In schimb, si pensionarilor si angajatilor li se servesc promisiuni sau pomeni electorale. Nu asa vom rezolva problema.
Este important sa decidem daca vom conserva actualul sistem care se bazeaza pe principiul solidaritatii intre generatii, in care plata pensiilor se face din contributiile celor aflati in munca sau trecem la un sistem de conturi individuale de economisire prin investitii prudentiale, centrat pe principiul contributivitatii, al responsabilitatii individuale si al definirii si garantarii beneficiilor. Si cum pregatim o asemenea trecere.
In paralel, viitorul Presedinte al Romaniei trebuie sa abordeze o provocare pe termen lung despre care nu s-a vorbit in mod serios si responsabil la nivelul clasei politice: reducerea dramatica a populatiei tarii noastre si perspectiva accentuarii acestui trend in urmatorii ani.
Problema demografica este direct corelata cu abordarea pe care o avem in domeniul economic, cu educatia si sanatatea.
Fara o clasa de mijloc puternica si fara o economie competitiva, fara o imbunatatire a starii de sanatate a populatiei, fara o educatie care sa ofere sanse de viitor, fara un sistem de pensii sustenabil, nu vom putea raspunde eficient acestei provocari.
Doamnelor si domnilor,
A doua mare arie tematica tine de transformarea Romaniei intr-o tara cu adevarat dezvoltata economic, prospera si competitiva in Europa si in lume.
Vorbesc aici despre asigurarea unei cresteri economice sustenabile, bazate pe competitivitate, despre consolidarea si extinderea clasei de mijloc, despre o agricultura generatoare de locuri de munca si bunastare, dar si despre o infrastructura care sa conecteze Romania la Occident.
O crestere economica bazata pe competitivitate va fi o crestere sanatoasa, sustenabila, care se va vedea nu doar in statistici, ci in locuri de munca, in bunastarea vietii de zi cu zi a oamenilor.
Prioritatea in Romania lucrului bine facut trebuie sa fie stimularea actorilor economici performanti, a investitorilor straini si autohtoni pentru a crea locuri de munca.
Daca vrem ca investitiile sa vina, nu sa fuga din Romania, daca vrem mai multi bani la buget si in economie, solutia este nu sa crestem taxe sau sa carpim economia. Ci sa gandim responsabil un model economic care incurajeaza performanta, initiativa privata si dezvoltarea durabila.
O proba importanta in urmatorul mandat va fi aderarea Romaniei la zona euro, care trebuie precedata de politici publice care sa asigure predictibilitate si accelerarea cresterii economice.
Absenta unei infrastructuri functionale, care sa lege Romania de celelalte state europene, risca sa lase tara noastra la periferia Uniunii Europene si reprezinta un impediment serios in dezvoltarea economica, atragerea de investitii, promovarea turismului si culturii etc.
In Romania lucrului bine facut, kilometrii de autostrada nu raman pe hartie, ci sunt construiti, contractele sunt incheiate corect, nu in detrimentul statului roman, iar termenele de finalizare sunt respectate.
La randul sau, agricultura romaneasca poate deveni un motor de crestere economica, prin crearea de locuri de munca pentru populatia din mediul rural si prin sustinerea performantei si a veniturilor agricultorilor.
Romania poate deveni numarul 1 in Uniunea Europeana in privinta agriculturii ecologice. Acesta este un obiectiv de tara pe care ni-l putem asuma pe termen lung.
A treia arie tematica priveste reforma institutiilor politice si administratiei. Avem aici cateva restante si cateva directii fundamentale de clarificat. Acestea trebuie scoase din zona politicianista, a calculelor electorale si intereselor de moment.
O prima tema este modificarea Constitutiei. Misiunea mea, in calitate de viitor Presedinte al Romaniei, este ca, in anul 2015, sa relansez si sa impulsionez finalizarea dezbaterilor cu privire la schimbarea Constitutiei.
A doua tema importanta a anului 2015 priveste reforma de fond a legislatiei electorale.
Romania nu-si mai poate permite un nou mandat parlamentar in conditiile unui sistem electoral care genereaza anomalii precum: cresterea artificiala a numarului de parlamentari, obtinerea de mandate cu un numar insignifiant de voturi si, in ultima instanta, degradarea accentuata a increderii cetatenilor in institutiile democratiei reprezentative.
Ca Presedinte al Romaniei, cred ca statul roman are datoria de a lua toate masurile necesare pentru ca milioanele de romani care muncesc si traiesc in afara granitelor sa-si exercite dreptul fundamental la vot.
Sunt in favoarea votului electronic si in favoarea votului prin corespondenta, in conditiile asigurarii unei depline securitati, astfel incat sa nu existe niciun fel de suspiciune asupra corectitudinii procesului electoral.
De altfel, romanii de pretutindeni au un loc important in proiectul meu prezidential. Imi propun infiintarea unui Consiliul Consultativ, care sa ierarhizeze prioritatile noastre in ceea ce priveste romanii de pretutindeni si sa identifice solutiile potrivite.
Un alt subiect important al reformei politice priveste relatia dintre partide si administratia publica. Din 4 in 4 ani, partidele „ocupa” efectiv administratia publica centrala si serviciile ei deconcentrate in judete prin numiri politice, dar desfasurate sub paravanul unei legislatii aparent legate de functia publica. De fiecare data, atunci cand se schimba culoarea politica a guvernarii, urmeaza un proces masiv de inlocuiri in administratia publica, insotit de conflicte.
Trebuie sa punem capat acestei ipocrizii si sa ajungem la un model rational al functiei publice care sa aiba stabilitate si predictibilitate pe termen lung. Obiectivul meu este ca, impreuna cu toate partidele, sa fixam o departajare realista si onesta, de la nivel national pana la nivel local, a functiilor numite politic de functiile de cariera administrativa.
Ca Presedinte al Romaniei, voi sustine reluarea unei discutii serioase cu privire la regionalizare si descentralizare. In Romania lucrului bine facut, proiectul de regionalizare-descentralizare reprezinta o noua viziune asupra statului roman si a organizarii administrativ teritoriale, printre trecerea de la trei la patru nivele: (1) central; (2) regional; (3) judetean; (4) local.
Tinta acestui proces trebuie sa fie, pe de-o parte, eliminarea decalajelor de dezvoltare, iar pe de alta parte, determinarea unui efect de antrenare a intregii economii.
Doamnelor si domnilor,
Am dedicat un capitol special Republicii Moldova. Ca Presedinte al Romaniei, nevoia de a construi un „nou Snagov” pentru societatea romaneasca va fi cadrul in care imi voi asuma problematica Republicii Moldova.
Comuniunea de limba, istorie, civilizatie si cultura fac din relatia Romaniei cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. Indiferent de culoarea politica a guvernarii de la Bucuresti, Romania are o datorie fata de cetatenii de dincolo de Prut, derivata tocmai din aceasta relatie speciala.
Exista doua tipuri de declaratii publice privind Republica Moldova. Pe de-o parte, angajamentul ferm al Bucurestiului de a sprijini Chisinaul in drumul sau european iar, pe de alta, ideea reunificarii celor doua state. Ar fi o eroare sa le consideram drept contradictorii. Avem, in acest moment, ca proiect politic asumat unanim – Presedintie, Guvern, Parlament – ideea de sprijin european pentru Chisinau.
A pune „reunificarea” impotriva „integrarii” e gresit si inutil. „Reunificarea” este alternativa pe care doar Bucurestiul o poate oferi si doar Chisinaul o poate accepta si beneficia de ea.
Daca cetatenii Republicii Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu ii poate forta, iar daca o doresc, nimeni nu ii poate opri sa o faca. Aceasta este consecinta ultima a relatiei speciale dintre cele doua state.
Batalia politica interna nu trebuie sa impiedice elitele Romaniei sa gandeasca relatia cu Republica Moldova, in perspectiva post- sau ne- electorala. Presedintele Romaniei va trebui sa aiba un rol determinant in acest proces.
Doamnelor si domnilor,
Doua momente majore, cu adevarat istorice, vor marca perioada urmatorilor cinci ani.
In 2018 Romania implineste 100 de ani de la desavarsirea statalitatii sale prin actul Marii Uniri de la 1918. In 2019, Romania este chemata sa asigure Presedintia Consiliului Uniunii Europene.
Acestea fac din mandatul viitorului presedinte unul cu totul special si, mai ales, incarcat de o dubla responsabilitate.
In primul rand, vom avea de trecut un test intern, in raport cu noi insine, cu cetatenii acestei tari.
A doua responsabilitate priveste necesitatea unei Romanii competente si competitive. Momentul preluarii Presedintiei Consiliului Uniunii Europene trebuie sa ne gaseasca cu toate temele europene facute. Acesta este al doilea test, in fata Europei si a intregii lumi.
Am expus aici, cred eu, teme mari, grele, cu semnificatie. Avem restante la capitole importante, la altele am pornit pe un drum, dar mai sunt multe de facut.
Nu ne mai permitem sa pierdem timpul. Nu vreau sa ajungem in 2018 sau in 2019 si romanii sa intrebe: ce ati facut pana acum, timp de 30 de ani, cu aceasta tara.
Iar raspunsul sa fie: mai nimic sau prea putin. Pentru ca am fost prea ocupati cu scandalul zilnic, cu cautatul agentilor acoperiti, cu speculatiile si scenariile, cu mizele mici si orgoliile marunte.
Vreau ca in 2018 si 2019 romanii sa simta deja ca traiesc intr-o tara a lucrurilor bine facute, o tara occidentala, in care se simt respectati si demni. Ca Romania merge pe un drum, cu obiective precise si ca generatiile urmatoare au un viitor.