Fiecare localitate si judet al Romaniei are o poveste care incepe, in primul rand, de la numele lor. Va invitam sa vedeti mai jos ce semnifica denumirea judetului in care v-ati nascut sau locuiti.
In cazul judetului Alba denumirea vine de la culoarea alba a zidurilor cetatii medievale din actualul oras Alba Iulia, cladite din piatra.
Numele judetului Arad vine de la Orod, un cavaler al Regelui Ungariei Stefan I care a condus si a castigat multe batalii, in secolul XI, in jurul anului 1080, si care a avut un rol important in cucerirea Transilvaniei, proces ce a avut loc intre secolele XI – XIII. Ulterior, denumirea zonei, pe atunci comitat, s-a transformat in “Arad”. Actualul Arad este mentionat si in „Cronica pictata de la Viena”, din 1331.
Denumirea judetului Arges vine de la raul Arges, caruia dacii ii spuneau Argessos, care cel mai probabil insemna „stralucitor”
Bacaul cu resedinta de judet cu acelasi nume are o etimologie incerta. Denumirea poate proveni de la un conducator local numit Bako, de la boabele de strugure denumite baca sau chiar de la zeul Bachus.
Si Bihorul are o etimologie incerta. Numele poate proveni din sarbeste – vihor (volbura), dar e posibila si o etimologie traco-dacica, dupa numele cetatii „Biharea” (bi insemnand doi si harati – a lua, a duce), posibil cu sens de doua posesiuni.
Judetul Bistrita – Nasaud are denumirea slavona a raului si orasului Bistrita, care inseama apa repede, precum si a orasului Nasaud, dupa cuvantul german Nussdorf (Satul nucilor).
Judetul Botosani isi trage denumirea de la orasul cu acelasi nume care, potrivit Letopisetul Tarii Moldovei al lui Grigore Ureche, a fost pradat si ars de tatari la 1439. Potrivit cercetarilor istorice, numele orasului vine de la un boier local pe nume Botas.
Judetul Brasov, fost Tara Barsei, nu are o etimologie unanim recuoscuta. Sugestiile includ:
– provine de la brad – cuvantul Brad este considerat de origine dacica de Hasdeu, I.I. Russu si Olteanu.
– o denumire slava
– denumire peceneaga, de la hidronimul Baraso, atestat din anii 1300, azi identificat de cei mai multi specialisti cu raul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare si mai involburat atunci (bara šu = „apa cenusie”). Teoria peceneaga este intarita si de faptul ca principale hidronime din zona amintesc de pecenegi: Zizin, Barsa, Tatrang (maghiara si germana), Tömös (maghiara si germana)
Denumirea judetului Braila are probabil origine indo-europeana – ”bhreg”, insemnand pisc vertical – sau dacica – ”braiglia”, insemnand ”negustorie de vite”.
Bucuresti – de la ciobanului Bucur care, dorind sa-si apere stana de otomani, si-a cladit pe malul Dambovitei o cetate si o biserica. Cateva sute de ani mai tarziu, datorita cresterii economice si demografice a populatiei din acea vreme, a devenit cetatea de scaun a domitorului Tarii Romanesti.
Originea cuvantului Buzau provine probabil de la „buza”, cuvant tracic, dupa parerea lui Vasile Parvan.
Caras-Severin vine de la de la raul Caras (de la cuvantul sarbo-croat Kraš – zona calcaroasa)
Etimologia judetului Calarasi provine de la din cuvantul calaras – corp militar auxiliar in evul mediu, in Tara Romaneasca.
Cluj vine de la latinescul Clusium (castru medieval), nume dat de colonistii germani (Klausenburg).
Constanta – de la orasul Constanta (care a fost denumit Constantiana de imparatul bizantin Constantin cel Mare).
Covasna este un cuvant de origine indo europeana si provine de la „kavoSNa” (caldut, usor cald) ce probabil se referea la izvoarele termale din zona.
Denumirea judetului Dambovita vine posibil dupa raul Dambovita, format din cuvantul damb + sufix -ita, dar particula -ov ar putea arata o origine slavona.
Dolj vine de la slavicul dolu (vale) si raul „Jiu” („Jiul de vale”)
Denumirea judetului Galati vine probabil de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasa zona in antichitate, fie de la regiunea Galitia. O alta varianta ar fi din limba cumana gala(t) preluat din arabescul kalhat (fortareata)
Giurgiu – de la orasul Giurgiu, fondat de genovezi in secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunare si numit dupa Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul orasului lor natal.
Judetul Gorj vine de la slavicul gora (munte) si raul „Jiu” („Jiul de munte”)
In ceea ce priveste judetul Harghita, posibil din har („deal” sau „munte” in limbile semitice si turcice).
Hunedoara provine de la orasul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad si vára – cetate (cetatea lui Hunyad).
Judetul Ialomita a primit numele dupa raul Ialomita, denumire de origine slavona ialov („pustiu”).
Iasi – posibil de la populatia sarmatica Iazygi care locuia in regiune in secolul I (in limbile sanskrita si hindi, care au origine comuna cu limba sarmatilor, “yash” inseamna “faima”).
Ilfov – denumire de origine slavona.
In cazul judetului Maramures denumirea este probabil compusa din “mara” (origine traco-dacica: stanca) si Mures.
Mehedinti – din maghiara méhed, prisaca, stupina. Este motivul pentru care vechea stema a judetului avea reprezentate mai multe albine.
Denumirea judetului Mures provine de la raul cu acelasi nume, cunoscut inca pe vremea dacilor sub numele de Maris
Neamt – dupa orasul Piatra Neamt (“neamt” cu sensul de “german” – teutonii construind o fortificatie in zona).
Olt – dupa raul cu acelasi nume, cunoscut inca pe vremea dacilor sub numele de Alutus.
Prahova – dupa raul cu acelasi nume, denumire de origine slavona (prah- cataracta de apa).
Satu Mare – de la Satmar, nume venind de la Zothmar, capetenia colonistilor germani adusi de regina Gisella in sec. al XI-lea.
Salaj – probabil din latinescul “silva” (padure).
Sibiu – de la numele raului Cibin (din latinescul Cibiensis – Cibinium).
Suceava – probabil de raul cu acelasi nume, a carui denumire vine de la arbustii de soc.
Teleorman – denumire de origine cumana (“deliorman” – “padure nebuna”).
Timis – dupa raul Timis, denumit Tibisis de romani.
Tulcea – denumire compusa din “tul” (etimologie necunoscuta) si turcescul “cay” (rau, apa curgatoare).
Vaslui – nume derivat din “vas” (care in cumana este posibil sa fi insemnat “zona impadurita”) si turcescu “uj” (rau, apa curgatoare).
Valcea – fie din cuvantul slav “valk” (lup), fie din latinescul “vallicella” (vale ingusta).
Vrancea – foarte probabil de la “franc” care, in romana veche, insemna “occidental”.
Vezi toate detaliile pe descopera.ro