Fundatia CAESAR-Scrisoare deschisa: Votul prin corespondenta

0
98

SCRISOARE DESCHISĂ referitoare la Legea privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea

Autorităţii Electorale Permanente
Domnului Klaus Iohannis – Președintele României
Domnului Călin Popescu-Tăriceanu – Președintele Senatului
Domnului Valeriu Zgonea – Președintele Camerei Deputaților
Domnului Lazăr Comănescu – Ministrul Afacerilor Externe
Doamnei Ana Maria Pătru – Președintele Autorității Electorale Permanente

Fundația CAESAR salută promulgarea Legii privind votul prin corespodență și își exprimă speranța că aceasta va fi pusă în practică la alegerile parlamentare din 2016. Considerăm că această lege reprezintă un prim pas – necesar în sine, dar insuficient – spre facilitarea dreptului de vot pentru cetățenii români cu domiciliul sau cu reședința în străinătate, ceea ce va încuraja implicarea diasporei românești în procesul electoral și în bunul mers al democrației românești.
Atragem atenția totodată că varianta actuală a legii cuprinde o serie de prevederi care limitează posibilitatea românilor din străinătate de a își exercita acest drept fundamental, și anume dreptul la vot. Acesta este motivul pentru care dorim pe această cale să înaintăm o serie de propuneri care urmăresc îmbunătățirea legii actuale. Vă rugăm să aveți în vedere aceste recomandări în elaborarea normelor de aplicare a legii și în viitoare inițiative legislative

Înscrierea online în Registrul electoral

Pentru a încuraja înscrierea unui număr cât mai mare de cetățeni români cu drept de vot, este nevoie ca legea să prevadă și posibilitatea înregistrării online/electronice, prin Internet, în Registrul Electoral. Pe lângă faptul că înregistrarea online ar reduce costurile poștale sau de deplasare la misiunea diplomatică, aceasta ar grăbi procesul de înscriere și ar mări considerabil numărul celor s-ar înregistra pentru exercitarea votului prin corepondență, dat fiind accesul larg și facil al diasporei la Internet.

Înregistrarea în Registrul electoral pentru votul prin corespondență

Legea prevede ca cetățenii români cu reședința în străinătate să se înregistreze în baza actului de identitate și a documentului care dovedește dreptul de ședere pe teritoriul țării respective. Documentele care atestă reşedinţa în străinătate se stabilesc de către Ministrul Afacerilor Externe, prin ordin.

În contextul în care majoritatea românilor din străinătate locuiesc pe teritoriul Uniunii Europene, iar multe dintre statele membre nu impun obligativitatea obținerii unor documente care să ateste reședința pe teritoriul lor, facem un apel ca lista documentelor acceptate pentru înregistrare să fie definită cât mai larg astfel încât să se permită accesul la votul prin corespondență a unui număr cât mai mare de categorii, inclusiv studenți, casnici și cei aflați în căutarea unui loc de muncă

Prelungirea termenului de înscriere pentru votul prin corespondență

Termenul de înscriere pentru votul prin corespondență expiră la 48 de ore de la începerea perioadei electorale, mai exact cu maxim 88 de zile înainte de data alegerilor. Considerăm că acest termen trebuie prelungit cât mai aproape de începutul campaniei electorale (30 de zile înainte de ziua votării) pentru a permite înscrierea cât mai multor alegători, care altfel s-ar afla în imposibilitatea de a vota prin corespondență (spre exemplu, studenți veniți în primul an de studii în străinătate, care, în general, încep cursurile după expirarea termenului actual de înregistrare). Posibilitatea înregistrării electronice ar putea facilita extinderea acestui termen.

Cei care au optat pentru votul prin corespondență trebuie să aibă alternativa votului în secția de votare

Legea prevede că un alegător care a optat pentru votul prin corespondență poate vota în cadrul unei secții de votare doar în câteva situații excepționale (de exemplu, pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor necesare pentru votul prin corespondență). Considerăm că scopul legii este acela de a extinde circumstanțele în care un alegător poate să își exercite dreptul la vot, astfel încât acestea ar trebui să prevadă posibilitatea alternativei votului în secție pentru toți cetățenii care au optat pentru votul prin corespondență. Desigur că trebuie luate și unele măsuri de siguranță pentru a evita posibilitatea votului multiplu (spre exemplu, obligativitatea ca votantul să predea plicul sigilat cu documentele necesare votului prin corespondență în secția de votare). Având în vedere și intenția informatizării secțiilor de votare începând cu scrutinele din 2016, prevederile legii actuale nu ar trebui să constituie un obstacol care să împiedice dreptul de a vota fizic.

Posibilitatea ca cetățeanul român din diaspora să poată urmări documentele aferente votului prin corespondență

Cetățeanul român cu domiciliul sau reședința în străinătate care dorește să voteze prin corespondență trebuie să poată urmări parcursul documentelor necesare întregului proces aferent. Astfel, trebuie să existe o modalitate prin care alegătorul să verifice că plicul cu votul său a ajuns la biroul electoral al secției de votare pentru românii din diaspora și că a fost procesat ca atare. Pe scurt, este de datoria Statului Român să asigure fiecare cetățean care votează prin corespondență că votul său a fost exprimat.

Trimiterea plicurilor cu votul prin corespondență către reprezentanții birourilor electorale înființate în cadrul misiunii diplomatice românești din zona unde cetățeanul român domiciliază sau are reședința

Ar trebui luată în considerare posibilitatea ca plicurile conținând documentele aferente votului prin corespondență să fie returnate reprezentanților biroului electoral existent în cadrul misiunii diplomatice din statul respectiv și nu biroului electoral constituit în România. Reprezentanții biroului electoral al misiunii diplomatice vor centraliza rezultatele votului prin corespondență alături de cele ale votului desfășurat în cadrul sectiei de vot și le vor comunica biroului electoral de circumscripţie urmărind aceeași procedură. Acest proces ar reduce costurile poștale suportate de stat și ar oferi mai mult timp alegătorilor pentru a-și trimite votul prin poștă.

Sancțiuni pentru instituțiile statului

Legea trebuie să prevadă sancțiuni clare pentru instituțiile statului și factorii de decizie implicați în procesul votului prin corespondență pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin – și anume birourile electorale, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Externe și Poșta Română.

Extinderea votului prin corespondență și la alte tipuri de scrutin

Posibilitatea votului prin corespondență trebuie extinsă și celorlalte tipuri de scrutin. Alegerile generale din 2016 vor constitui un bun prilej de testare a acestei modalități de vot, pentru ca ulterior să fie extinsă începând cu scrutinele electorale din 2019. Facem un apel către toți factorii de decizie și către toate partidele politice să susțină public aplicarea votului prin corespondență pentru toate tipurile de scrutin.

Votul electronic în secția de votare

Nu în ultimul rând, o parte esențială privind înlesnirea exercitării dreptului la vot pentru românii cu domiciliul sau reședința în străinătate o reprezintă facilitarea accesului în secțiile de votare. Astfel, propunem ca cel târziu în cadrul scrutinelor electorale din 2019 în secțiile de votare din diaspora să fie instalate mașini de vot pentru votul electronic, ce ulterior s-ar putea extinde și la secțiile de votare din țară. Mai mult decât atât, există un precedent în acest sens.

Votul electronic în cadrul secției de votare a fost utilizat la referendumul de modificare a Constituției din anul 2003, atunci când militarii români aflați în teatrele de operațiuni din străinătate și-au putut exprima opțiunea prin intermediul unui calculator instalat în secția de votare. Utilizarea acestor mașini de vot ar micșora deopotrivă riscul privind votul multiplu și ar accelera procesul de votare. Acest lucru ar permite unui număr mai mare de alegători accesul în secția de votare în ziua votului, iar aceștia ar putea astfel să își exprime opțiunea electorală. În ceea ce privește votul prin Internet, experiența altor state confirmă dificultățile legate de asigurarea secretului și integrității votului. Adoptarea unui astfel de sistem ar trebui să se facă într-un orizont de timp rezonabil, cu multă prudență și prin implicarea celor mai buni experți din România și din străinătate.

Lista de recomandări prezentată mai sus a fost conturată în urma a trei colocvii organizate în ultimele săptămâni de către Fundația CAESAR în Paris, Londra și Washington D.C. Au participat reprezentanți ai diasporei românești, diplomați și experți români și străini în legislație electorală și vot la distanță. Lista actuală rămâne deschisă și altor propuneri din partea societății civile din țară și din diaspora.

Avem convingerea că măsurile pentru facilitarea dreptului de vot pentru românii cu domiciliul sau reședința în străinătate vor duce în timp la creșterea participării acestora în procesul electoral, și în același timp vor crea premisele unei mai bune reprezentări a lor în Parlament, prin creșterea numărului de mandate de deputați și senatori atribuite diasporei.

În speranța că veți lua în considerare și veți pune în dezbatere publică recomandările noastre de mai sus, vă asigurăm în continuare de întreaga noastră disponibilitate pentru dialog pe orice temă cu privire la creșterea posibilităților de implicare a cetățenilor în procesul democratic din România.

Cu considerație,
Fundația CAESAR