CCR dezarmeaza PSD: Klaus Iohannis are puteri de tar in campanie

0
75

Întâlnirile unui șef al statului doar cu o anumită formațiune politică, declarațiile de susținere sau criticile președintelui României la adresa unor politicieni și partide au fost abordate de CCR în cel puțin trei ședințe.

ȘTIRIPESURSE.RO vă prezintă principalele aprecieri ale Curții Constituționale în ceea ce privește favorizarea de către șeful statului a unei anumite tabere politice. PSD acuză că Iohannis nu este imparțial, că face campanie pentru PNL și folosește referendumul pentru a se lansa în cursa prezidențială.

Mai mult, Guvernul ar putea să adopte o ordonanță de urgență care să interzică autorităților să se exprime pentru 'DA' sau 'NU' cu privire la referendum și să se limiteze la a informa cetățenii despre scrutinul popular.

Șeful statului își pregătește mai multe acțiuni electorale în comun cu PNL.

Întrebarea este ce marjă de acțiune constituțională are Președintele României, căruia legea supremă a țării îi cere să fie mediator.

Din jurisprudența Curții Constituționale reiese că președintele Klaus Iohannis are voie să țină legătura cu PNL, să se întâlnească cu aceștia la Cotroceni sau la ședințe PNL. Chiar i se impune lui Iohannis să aibă un rol activ în viața politică, potrivit CCR. Șeful statului poate să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional.

Pentru opiniile politice Preşedintele României rămâne responsabil, din punct de vedere politic şi moral, în faţa electoratului şi a societăţii civile, au mai apreciat judecătorii constituționali.

„Nici veghea și nici funcția de garanție nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă”, spune CCR.

În 2014, fostul Guvern Victor Ponta a depus la CCR o plângere pentru că președintele de atunci Traian Băsescu făcea campanie înainte de europarlamentare.

Singura recomandare a CCR este ca șeful statului să fie „respectuos” în aprecierile sale.

AVIZ CONSULTATIV Nr.1 din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu:

(…) i se mai impută domnului Traian Băsescu atitudini de partizanat politic în favoarea Partidului Democrat, acuzaţii grave aduse partidelor din opoziţie şi Partidului Conservator care a fost membru în alianţa majoritară, precum şi denigrarea unor personalităţi publice (…) se arată că Preşedintele României i-a acuzat pe unii membri ai Guvernului că sprijină şi se sprijină pe "cercuri de interese" şi pe "grupări mafiote". Curtea Constituţională constată că atitudinea şi opiniile imputate Preşedintelui României nu pot fi caracterizate ca încălcări ale Constituţiei, în condiţiile în care – referitor la relaţia Preşedintelui cu partidele politice – în art.84 din Legea fundamentală se prevede că acesta nu poate fi membru al unui partid politic, dar nu i se interzice să păstreze legături cu partidul care l-a susţinut în alegeri sau cu alte partide politice. O asemenea interdicţie nici nu ar fi în spiritul Constituţiei, în condiţiile în care Preşedintele României este ales în funcţie prin sufragiu universal, pe baza unui program politic, şi are faţă de electorat datoria să acţioneze pentru îndeplinirea acestui program. Este evident că, pentru realizarea programului pentru care a fost ales, preşedintele poate dialoga în continuare fie cu partidul din care a făcut parte, fie cu oricare alt partid, care ar sprijini realizarea programului.

Totodată, potrivit art.80 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele României este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, iar potrivit alin.(2) al aceluiaşi articol, are rolul de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice şi exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar. Funcţiile de garanţie şi de veghe consacrate în art.80 alin.(1) din Constituţie implică prin definiţie observarea atentă a existenţei şi funcţionării statului, supravegherea vigilentă a modului în care acţionează actorii vieţii publice – autorităţile publice, organizaţiile legitimate de Constituţie, societatea civilă – şi a respectării principiilor şi normelor stabilite prin Constituţie, apărarea valorilor consacrate în Legea fundamentală. Nici veghea şi nici funcţia de garanţie nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional. Opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice, autorităţile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor. În orice caz, exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ în viaţa politică şi socială a ţării nu poate fi caracterizată ca un comportament contrar Constituţiei.

AVIZ CONSULTATIV Nr.1 din 6 iulie 2012 privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu

Curtea îşi afirmă dezaprobarea cu privire la formularea de acuzaţii, etichetări jignitoare şi insulte la adresa exponenţilor autorităţilor publice în legătură cu activitatea desfăşurată de ei, astfel cum s-a exprimat şi prin Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007, când, invocând Decizia nr. 435/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 4 iulie 2006, a statuat că „libertatea de exprimare şi de critică este indispensabilă democraţiei constituţionale, însă ea trebuie să fie respectuoasă, chiar şi atunci când este fermă”.

La capitolul VI din propunerea de suspendare, se susţine că „Președintele a încălcat sistematic principiul neapartenenței politice a persoanei care ocupă funcția prezidențială și a abandonat rolul constituțional de mediator în stat și în societate.” În acest sens, se arată c ă <> De asemenea, autorii propunerii de suspendare critică faptul că Preşedintele a învrăjbit diferite categorii sociale. În acest sens, arată c ă <În legătură cu aceste susţineri, Curtea reţine că faptele concrete menţionate mai sus, imputate Preşedintelui, îmbracă forma unor conflicte cu ceilalţi participanţi la viaţa politică. Cât priveşte declaraţiile sus-menţionate ale domnului Traian Băsescu, Curtea reţine că acestea pot fi caracterizate ca opinii politice, pentru care Preşedintele României rămâne responsabil, din punct de vedere politic şi moral, în faţa electoratului şi a societăţii civile. Referitor la rolul Preşedintelui României, prevăzut de art.80 din Constituţie, Curtea constată că domnul Traian Băsescu nu şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

DECIZIA Nr.284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Președintele României și Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta

În motivarea sesizării, prim-ministrul Guvernului României arată că: „Președintele României, domnul Traian Băsescu, în repetate rânduri, cu ocazia unor evenimente publice și-a manifestat susținerea pentru un anumit partid politic, atitudinea șefului statului concretizându-se atât prin nominalizarea directă a partidului politic pe care îl va vota, cât și prin popularizarea activă a însemnelor electorale ale acestei formațiuni politice, respectiv Partidul Mișcarea Populară (P.M.P.). Astfel, potrivit imaginilor postate pe contul personal de Facebook al parlamentarului Elena Udrea, în data de 2 mai 2014, Președintele României a participat la o discuție într-un local din stațiunea Neptun cu conducerea Partidului Mișcarea Populară, după care s-a fotografiat cu aceste persoane, pe malul mării, purtând un tricou alb cu inițialele P.M.P., sub sigla acestui partid, un măr, și cu mesajul „Vote for PMP”. În cadrul conferinței de presă susținute la Palatul Cotroceni în data de 4 mai 2014, la orele 15,00, Președintele României a declarat, printre altele: „Voi vota Partidul Mișcarea Populară. M-ați întrebat. Dacă nu m-ați fi întrebat, nu v-aș fi răspuns. Ar fi fost mult mai nepoliticos să nu vă răspund. Deci, eu voi vota Partidul Mișcarea Populară.” 12. De asemenea, se arată că, în cadrul unei emisiunii difuzate pe un post de televiziune, în data de 4 mai 2014, orele 21,00, Președintele României s-a referit la avantajele votării Partidului Mișcarea Populară (P.M.P.) și la consecințele ce decurg în viitor pentru Guvern și pentru prim-ministru dacă Partidul Mișcarea Populară, pentru care Traian Băsescu optează și căruia îi acordă votul său, va crește politic.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr.53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.144 din 17 februarie 2005, a statuat că „în activitatea de îndeplinire a mandatelor constituționale ce le revin, reprezentanții autorităților publice, prin pozițiile pe care le exprimă, au obligația de a evita crearea unor stări conflictuale între puteri. Statutul constituțional al Președintelui, precum și rolul acestora în cadrul democrației constituționale îi obligă să își aleagă forme adecvate de exprimare, astfel încât […] să nu se constituie în elemente ce ar putea genera conflicte juridice de natură constituțională între autoritățile publice”.

Interdicțiile prevăzute de art.84 alin.(1) din Constituție potrivit cărora, în timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată „nu exclud posibilitatea exprimării, în continuare, a opiniilor politice, a angajamentelor și a scopurilor prezentate în programul său electoral ori să militeze și să acționeze pentru realizarea acestora, cu respectarea prerogativelor constituționale” (a se vedea Decizia nr.53 din 28 ianuarie 2005, sus-menționată).

Mai mult, „funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate, prevăzută de art.80 alin.(2) teza a doua din Constituție, impune imparțialitate din partea Președintelui României, dar nu exclude posibilitatea exprimării opiniei sale privind modul optim de soluționare a divergențelor apărute” și nu îi conferă calitatea de competitor politic.

De altfel, în ceea ce privește limitele dreptului de exprimare, Legea fundamentală prevede la art.72 alin.(1), având ca titlu marginal „Imunitatea parlamentară”, potrivit căruia „Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”. În conformitate cu dispozițiile art.84 alin.(2) din Constituție, „Președintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător”.