Vicepremierul rus Vitali Mutko, in cazul caruia Comitetul International Olimpic (CIO) a decis sa fie exclus pe viata de la JO, a anuntat ca renunta pentru sase luni la functia de presedinte al Federatiei de Fotbal din Rusia, pe durata procedurilor legate de apelul sau la Tribunalul de Arbitraj Sportiv.
“Am cerut suspendarea mea din functie pentru o perioada de sase luni”, pe durata procedurii la TAS, a spus Mutko, mentionand ca va face marti apel la Tribunalul de Arbitraj Sportiv. Potrivit L'Equipe, Vitali Mutko, care a fost si ministru al Sporturilor, a precizat ca isi va continua activitatea de vicepremier si va superviza pregatirile pentru Cupa Mondiala de anul viitor.
CIO a decis ca Mutko sa fie exclus pe viata de la JO la 5 decembrie, pentru rolul sau in organizarea programului de dopaj din Rusia. In aceeasi zi, CIO a suspendat Rusia de la Jocurile Olimpice de iarna la Pyeongchang. Unii sportivi din Rusia vor putea insa sa participle la competitie, sub drapel neutru si doar daca vor indeplini o serie de conditii.
Este pentru prima oara in istoria olimpismului cand un comitet olimpic este exclus integral la o editie la JO. La Rio, in 2016, federatiile au putut decide daca exclud sau nu sportivi rusi si doar cea de atletism a hotarat sa nu accepte atletii Rusiei.
Scandalul de dopaj in care este implicata Rusia a izbucnit dupa ce Grigori Rodcenkov, fost sef al laboratorului antidoping de la Moscova pana in noiembrie 2015, a declarat, in mai 2016, pentru New York Times, ca zeci de sportivi rusi, intre care 15 medaliati olimpici, au profitat de un sistem de dopaj organizat si supravegheat de serviciile secrete ruse, pentru Jocurile Olimpice de la Soci, din 2014. Dupa moartea subita a doi angajati ai laboratorului, survenita in februarie 2016, Rodcenkov a afirmat ca se teme pentru viata lui si s-a refugiat in SUA, tara care nu are acord de extradare cu Rusia. Kremlinul a raspus la acuzatiile lui Rodcenkov, precizand ca sunt "calomnii ale unui transfug".
In 2016, un raport independent, intocmit de avocatul canadian Richard McLaren, a aratat ca peste 1.000 de sportivi rusi de la peste 30 de discipline sportive au fost implicati intr-un sistem de dopaj centralizat, cu sprijinul serviciilor secrete, timp ce cinci ani, avand ca obiectiv Jocurile Olimpice de la Soci din 2014. Dupa publicarea raportului, WADA a recomandat ca tuturor sportivilor rusi sa li se interzica participarea la Jocurile Olimpice si la Jocurile Paralimpice de la Rio, din 2016. Insa Comitetul International Olimpic (CIO) a decis sa nu impuna o interdictie generala si a lasat hotararea cu privire la participarea sportivilor rusi la Rio la latitudinea federatiilor internationale. In cele din urma, la Rio au participat 271 de sporti rusi. Agentia Mondiala Antidoping (WADA) a anuntat, la 11 noiembrie, ca a intrat in posesia unei baze de date a laboratorului din Moscova, care confirma raportul McLaren privind dopajul sustinut de stat in Rusia. WADA a precizat ca documente din perioada ianuarie 2012 – august 2015 au intrat in posesia departamentului sau de informatii si investigatii. Agentia a adaugat ca analiza documentelor a fost finalizata si a fost prezentata in cadrul sedintei comitetului sau executiv, din 15-16 noiembrie, de la Seul. WADA a informat Comitetul International Olimpic, care de asemenea investigheaza acuzatiile de dopaj aduse Rusiei, anunta News.ro.
De la inceputul acestui scandal, Rusia a respins orice acuzatie privind existenta unui sistem de dopaj organizat de stat, insistand asupra culpelor individuale ale sportivilor dopati si ale responsabililor Agentiei Antidoping Ruse (Rusada) sau a laboratorului antidoping.