Vladimir Putin ar fi de acord cu negocierile de pace! A spus-o chiar omul său de încredere, Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei de la Moscova. Ce trebuie să se întâmplă însă mai întâi şi când s-ar putea ajunge la o întâlnire directă între Putin şi Zelenski?
Rusia are noi condiţii pentru a pune capăt atacurilor în Ucraina, condiţii pe care le consideră „absolut minime”. Potrivit ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, războiul din Ucraina, numit în continuare “operaţiune specială rusă” de către Moscova, ar trebuie să se încheie cu semnarea unor documente, care să abordeze chestiunile privind statutul neutru al Ucrainei, securitatea și legea privind limba rusă.
„În ceea ce privește dialogul intra-ucrainean, probabil că aceasta este încă treaba ucrainenilor. După ce operațiunea noastră se va finaliza și se va încheia, sper, cu semnarea unor documente cuprinzătoare pe problemele pe care le-am menționat – problemele de securitate, statutul neutru al Ucrainei cu garanții ale siguranței acesteia.
Și, bineînțeles, aducerea cadrului legislativ privind limba rusă, învățământul rus și mass-media rusă într-o normă civilizată”, a declarat şeful diplomaţiei ruse sâmbătă, 19 martie, potrivit agenţiei TASS, citata de stiripesurse.ro.
Tezaurul Romaniei, sechestrat in Rusia
Nu s-a schimbat nimic fata de situatia de la finele primului razboi mondial, cand Lenin a decis sechestrarea Tezaurului Romaniai. Rusia condusa de Vladimir Putin nu crea sa auda de acest subiect, iar autoritatile din Romania s-au resemnat.
Moscova susţine mereu că vrea relaţii bune cu Bucureştiul, dar evită să facă paşi concreţi în acest sens, cum ar fi soluţionarea unor dosare spinoase. Unul dintre aceste dosare este legat de tezaurul românesc transferat la Moscova în timpul Primului Război Mondial (1914-1918). „Retrocedarea Tezaurului românesc de către Moscova este testul de turnesol al sincerităţii ruseşti faţă de România”, apreciază istoricul Larry Watts. Ori Rusia tergiversează acest dosar de un secol încoace, chiar şi în pofida angajamentelor internaţionale.
La 27 iulie 1917, în contextul luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, un tren cu 24 de vagoane pline de valori ale Băncii Naţionale a României, precum şi ale altor instituţii, cum ar fi Academia Română, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, Arhivele Naţionale ale României, Muzeul Naţional de Antichităţi, ministere, mănăstiri etc., lua calea Rusiei ţariste, singurul aliat aflat în vecinătatea României în acel an.