MESAJ FABULOS pentru puturosul de 26 de ani, cu copil mic, care nu vrea sa munceasca: „Draga parazitule, asistatule social, leguma, puturosule…”

0
92

Am vazut la Pro tv un interviu care m-a anervat la culme. Un baiat, de 26 de anisori, cu un copil de 4 ani acasa, explica cu zambetul pe buze ca nu e bine sa muncesti pentru 1200 de lei. Ca daca fumezi si iesi si tu la terasa la un suc, se duc banii imediat. Drept care, omuletul sta acasa de un an si jumatate, pe ajutor social, alocatia copilului si niste bani de la parinti.
Reporter: “Ce faceţi toată ziua?”
Ionuţ, 26 de ani: “Ne plimbam prin oraş, să treacă ziua, stăm.”
Reporter: “Atât?”
Ionuţ, 26 de ani: “Da”
Reporter: “De ce nu v-aţi căutat un loc de muncă?”
Ionut: “Pentru că munceşti degeaba, 1200 nu se merită, dacă fumezi şi bei un suc.”

Mai intai, mi-am zis: “ce parazit! Ce prost!” Asta a fost prima reactie. Pana mi-am dat seama ca prostul nu e el, ci sunt eu. Drept urmare, ii scriu doua vorbe:

„Draga parazitule, eu nu vreau ca macar un singur banut din contributia pe care o platesc eu sa mai ajunga la tine. Vreau sa muncesti! Sa iti meriti painea. Consider ca atat tu, cat si ceilalti puturosi APTI DE MUNCA, da care traiesc din asistenta sociala, nu meritati sa primiti niciun colt de paine, daramite bani. Este vorba de cei cu putere de munca, da? Grasuti, veseli, plimbareti, cu dor de terase, ca tine.
Spune si mie, draga parazitule, de ce ar trebui ca aia care muncesc sa iti plateasca tie tigarile? Esti fratele meu si treci printr-o perioada grea? Esti un om cu probleme, unul care trebuie ajutat? Sau esti doar un lenes care face gaura in canapea, butoneaza 15 ore pe zi telelecomanda si rade de toti idiotii care merg la munca? De ce ar trebui ca din contributia mea sa iti sponsorizez tie bautura? Sau orice altceva? Iar tu sa apari ca un june la televizor si sa ne explici noua, alora care te platim, in pana mea, ca munca e pentru prosti.

Am un prieten care are o ferma langa Bucuresti. Cand vine sezonul culesului, merge pe la fiecare birt din comuna sa angajeze oameni cu ziua. 100 de lei/zi este plata. Raspunsul pe care il primeste este, invariabil!
-Hai, ba! Iar a venit asta sa ne puna la munca!
Nici legumelor alora betive nu vreau sa le mai dau niciun ban. Intr-o lume ideala, pe fluturasul meu de salariu ar trebui sa apara intrebarea: esti de acord sa donezi bani pentru puturosii apti de munca, dar care nu vor sa munceasca? Vrei sa dai 0.1 leu/luna pentru ca tinerelul sa fumeze sau betivii sa nu ramana fara rachiu? As refuza.
Asa ca, draga parazitule, daca tu consideri ca 1200 de lei sunt prea putini bani ca sa te ridici din pa, atunci eu nu vreau sa iti mai platesc ajutor social, daca nu dovedesti ca ai muncit. Tunzi gazonul, strangi gunoiul, vopsesti prin parc, faci ceva pentru orasul tau. 3-4 ore pe zi, ca sa meriti pomana.  Degeaba stai cu mana la intins, dupa salariile alea de 3-4000 de Euro promise de Olguta. Un sfert dintre tinerii romani sub 24 de ani nu fac nimic. Nu muncesc, nu invata, nu cauta de lucru. Doar stau si freaca menta, asteptand minunea. Tara lui Intinde-Mana.

Pentru 3-4000 de Euro/luna ar trebui sa ai firma ta, sa fii foarte bun la ceva. N-o sa reusesti cu curu’ pe canapea!Noi, cei care nu ne descurcam cu banii, ne cautam un job in plus. Tu ce faci? Te muti pe canapeaua din dormitor?

Acum esti doar o leguma. O leguma cu planuri de viitor ZERO, cu visuri ZERO, ambitii ZERO. O leguma care isi educa si creste copilul in acelasi spirit de parazit. Partea cea mai proasta e ca il nenorocesti si pe ala mic.”