Regizoarea Catalina Buzoianu a murit la 3 august 2019, la varsta de 81 de ani, anunta Uniunea Teatrala din Romania (UNITER).
Catalina Buzoianu, unul dintre cei mai importanti regizori de teatru din Romania, s-a nascut la 13 aprilie 1938, la Braila.
A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" din Bucuresti (1965-1970), la clasa de regie a profesorului Ion Olteanu. A participat, in paralel, la atelierele de creatie ale profesorilor Radu Penciulescu si David Esrig, potrivit http://brailapebune.net/.
Dupa absolvirea institutului a fost repartizata la Teatrul National "Vasile Alecsandri" din Iasi, unde a pus in scena spectacolele "Pescarusul" de A.P. Cehov (1970), "Bolnavul inchipuit" de Moliere (1970), "Poveste de iarna" de William Shakespeare (1973). A fost, apoi, regizor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt, pana in 1973, unde s-a facut remarcata cu spectacolul "Peer Gynt" de Ibsen (1972), conform www.teatrul-azi.ro.
A fost prim-regizor permanent la Teatrul Mic din Bucuresti (1979-1985). Dintre spectacolele regizate aici, amintim: "Efectul razelor gamma asupra anemonelor" de Paul Zindel (1978), "Sa-i imbracam pe cei goi" de Luigi Pirandello (1979), "Maestrul si Margareta" dupa Mihail Bulgakov (1980), "Niste tarani" de Dinu Sararu (1981), "Trovarsi" de Luigi Pirandello (1992), "Pescarusul" de A.P. Cehov (1993), "Sonata fantomelor" de August Strindberg (1999), "Spirit" de Margaret Edson (2001), "Lolita" de Vladimir Nabokov (2002), "Cum gandeste Amy" de David Hare (2005), "Furtuna" de William Shakespeare (2009).
Apoi a fost regizor permanent la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra" din Bucuresti (1985-2006), unde a regizat, printre altele: "Interviu" de Ecaterina Oproiu (1975); "O dimineata pierduta" de Gabriela Adamesteanu (adaptare proprie, 1986), "Uriasii muntilor" de Luigi Pirandello (1988), "Merlin" de Tancred Dorst (1991), "Patul lui Procust" dupa Camil Petrescu (1995), "Sase personaje in cautarea unui autor" de Luigi Pirandello (1995), "Copilul ingropat" de Sam Shepard (1996), "Petru" de Vlad Zografi (1998), "Mutter Courage" de Bertolt Brecht (1999), "Turandot" de Carlo Gozzi (2000), "Odiseea 2001" (dupa un scenariu propriu si realizat in coproductie cu Teatrul Tourski, Marsilia), "Tatal" de August Stindberg (2004), "Richard al III-lea se interzice" de Matei Visniec (2006), "Noi doi" de Ileana Raducanu (2015).
A mai regizat spectacolele "Teatru descompus" de Matei Visniek (Theatrum Mundi, 1993), "Dibuk" de Anski (Teatrul Evreiesc de Stat, 1994), "Fuga" de Mihail Bulgakov (Teatrul de Comedie, 1995), "Chira Chiralina" si "Mediterana", dupa Panait Istrati (Teatrul Maria Filotti din Braila, 1996, respectiv 1999; la spectacolul "Mediterana" a semnat si scenariul), "Golem" de Leivik (Teatrul Evreiesc de Stat, 1997), "Marlene" de Pam Gems (Teatrul de Comedie, 2004), "Primul om" (Premier Homme), dupa romanul omonim al lui Albert Camus (Teatrul National, 2005), "Visul", dupa Mircea Cartarescu (Teatrul National Timisoara, 2007), "Ioana si focul" de Matei Visniec (Teatrul de Comedie, 2008), "Cand noi, morti, inviem" de Henrik Ibsen (Teatrul National "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, 2009), "Rinocerii" de Eugen Ionescu (Teatrul de Comedie, 2010), "Magicianul din Lublin" dupa romanul lui Isaac Bashevis Singer (Teatrul Evreiesc de Stat, 2010), "Frumoasa calatorie a ursilor panda povestita de un saxofonist care avea o iubita la Frankfurt" dupa textul lui Matei Visniec (''unteatru'' Bucuresti, 2011).
A realizat numeroase turnee in cadrul carora a adus pe scena spectacole atat in tara, precum "Tinerete fara batranete" de Eduard Covali (Franta, 1977), "Interviu" de Ecaterina Oproiu (Germania, 1977), "Sa imbracam pe cei goi" de Pirandello si "Nu sunt Turnul Eiffel" de Ecaterina Oproiu (Elvetia, 1979), "Maestrul si Margareta" de Bulgakov (Belgrad, 1982), "Turandot'' (Franta, 2001), ''Odiseea 2001'' (4 iunie, Marsilia-12 august, Braila; prezentat in mai multe porturi din Marea Mediterana, pe un vapor romanesc), cat si in strainatate: ''Nu sunt Turnul Eiffel'' (Polonia, 1972), ''Visul unei nopti de vara'' de Shakespeare si ''Nunta lui Figaro'' de Beaumarchais (Israel, 1986, respectiv, 1988), ''Vingt miniatures pour Cioran'' (Centrul muzical "Marius Constant", Paris), ''Don Quijote'' dupa Cervantes (Institutul International de Teatru Mediteranean si trei companii din Castilla – La Mancha), ''Trei Surori'' de A.P. Cehov (Budapesta, 2003), ''Primul om'' (''Le premier homme'') dupa ultimul roman al lui Albert Camus (Franta, 2004), "Cantarea Cantarilor, versiunea rock" si ''Visul'' (Franta, 2008), potrivit www.teatrul-azi.ro si http://arhiva.fnt.ro/.
In paralel cu activitatea regizorala, incepand cu 1975, a fost profesoara la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica ''I.L. Caragiale'' din Bucuresti, timp de peste 30 de ani. A fost decan al Facultatii de Teatru (UNATC) dupa 1990. Dupa pensionare, a predat la masterat cursurile de Antropologie si de Forme alternative de teatru.
Catalina Buzoianu, cunoscuta si peste hotare, a pus in scena sute de spectacole pentru aproape toate teatrele bucurestene si a colaborat cu multe teatre din tara si din strainatate. A realizat scenarii pentru teatru dupa romane ale unor autori consacrati si a montat si spectacole de opera, precum: ''Oedip'' de George Enescu (Lucerna, Elvetia, 1981; apoi, in 1991, la Opera Nationala Romana din Bucuresti), ''Lumea pe luna'' de Haydn-Goldoni (Ateneul Roman, 1986), ''Ioana pe rug'' de Arthur Honneger (Ateneul Roman, 1986), ''Caragiale si noi'' (Opera Nationala Romana, 1996).
A scris ''Novele teatrale'' (1987), ''Vaporul interior'' (2001) si ''Mnemosina, bunica lui Orfeu'' (2005).
Activitatea artistica i-a fost recompensata cu numeroase premii romanesti si internationale. Dintre acestea amintim: Premiul Academiei Romane (1973); Premiul special al juriului pentru spectacolul ''Romeo si Julieta'' (Durham, Anglia, 1979); premii ale Asociatiei Oamenilor de Teatru si de Muzica ATM (1979, 1980, 1985, 1986); titlul ''Amicus Poloniae'', pentru propagarea culturii poloneze (1980); Premii UNITER in 1991 si 1995; Marele Premiu al Festivalului National de Teatru (1994, 1996, 1997); Premiul Théatre vivant – Radio France Internationale, pentru spectacolul ''Teatru descompus'' (1993); Premiul ''Salvo Randone'', pentru intreaga cariera, in special pentru montarea operei lui Pirandello (Sciacca – Italia, 1995); Marele Premiu al Festivalului International de Dramaturgie Romaneasca pentru spectacolul ''Patul lui Procust'' (Timisoara, 1995); Premiul Fundatiei pentru Teatru si Film ''Tofan'' (1996); Premiul pentru dramaturgie originala la Festivalul "Caragiale" (1996); Premiul UNITER pentru intreaga activitate (2001); Medalia ''Magna cum Laude'' din partea Senatului Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica ''I.L.Caragiale'' (UNATC), in cadrul manifestarii dedicate Zilei UNATC, marcata anual la 30 ianuarie, ziua nasterii scriitorului I.L. Caragiale, patronul spiritual al acestei scoli (2002); Marele premiu al Festivalului de Dramaturgie Contemporana pentru spectacolul ''Richard al-III-lea se interzice'', precum si Premiul pentru regie (2006); premiul onorific pentru implicarea sa in sustinerea miscarii teatrale independente cu prilejul primei editii a Festivalului national de teatru independent (2013).
Principesa Margareta i-a inmanat reputatei regizoare, in numele Regelui Mihai I, distinctia ''Crucea Casei Regale a Romaniei'', la 26 iunie 2012, in cadrul unui ceremonii solemne. La 30 ianuarie 2013, Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica ''I.L. Caragiale'' i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa.
Regizoarea Catalina Buzoianu a fost si director onorific al Festivalului ''Zile si nopti de teatru european la Braila'' si directorul artistic al Studioului international de teatru UNESCO "Andre Louis Perinetti" inaugurat, la Bucuresti, la 14 martie 2009.
Casatorita cu actorul Papil Panduru, au avut doi copii: scenografa Velica Panduru si regizorul Stefan Iordanescu.
Editia 2018 a Festivalului National de Teatru, care a avut loc la Bucuresti, a fost dedicata regizoarei Catalina Buzoianu.