Autoritatea pentru Protectia Consumatorilor din Romania a dat publicitatii rezultatele unui amplu studiu privind calitatea conservelor din carne existente pe piata la acest moment.
25% dintre conservele din carne analizate contin carne separata mecanic, adica tesut muscular, cartilagii, vase de sange, nervi, tesut conjunctiv si sunt aditivate cu caragenan, carmin, monoglutamat de sodiu si nitrit de sodiu.
Studiul privind calitatea conservelor din carne face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Hrana sanatoasa – o investitie pe termen lung in sanatatea noastra”. Prin aceasta campanie, Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in sare, zahar si grasimi si a unor aditivi alimentari care prezinta un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor.
Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) a achizitionat, in cursul lunii octombrie, 60 de sortimente de conserve din carne din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestui tip de produs si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor. Au fost analizate produsele fabricate/distribuite de catre: Scandia Food SA, Hame Romania SRL, Tulip Food Company Danemarca, Auchan Romania SA, Romania Hypermarche SA, Rewe Romania SRL, Carrefour Romania SA, Prefera Foods SA, Animex Foods Polonia, Mega Image SRL, Vascar SA, Zone International Trading SRL, Defne Selos SRL, Orkla Foods Romania, Durra Diamant SRL, Garom Food SRL, Profi Rom Food SRL si Agrico Polonia.Multe produse alimentare pe baza de carne vandute in Romania nu sunt etichetate corespunzator sau nu contin ingredientele corecte. Astfel, consumatorii sunt informati gresit despre preparatele din carne pe care le cumpara.Pentru a lua decizia de cumparare a conservelor din carne, consumatorii nu au alta optiune decat aceea de a se baza pe etichetele acestora. Consumatorii se asteapta ca eticheta sa reflecte cu exactitate continutul si calitatea produsului.
Conservele din carne se pot clasifica in urmatoarele grupe:
– de carne in suc propriu;
– din carne tocata („corned beef”, „luncheon meat”);
– sub forma de pasta (pateuri, haseuri);
– mixte (carne plus ingrediente de origine vegetala);
– dietetice, recomandate in diferite afectiuni gastrointestinale;
– pentru copii.
Dupa tipul de carne folosit in conservele analizate, situatia se prezinta astfel:
– 43% conserve din carne de porc;
– 25% conserve din carne separata mecanic;
– 24% conserve din carne de vita;
– 8% conserve din carne de pui/pasare.
Pe specii continutul de carne din conserve analizate se prezinta astfel:
– la conservele din carne de porc, cantitatea de carne, inclusiv si cea separata mecanic, variaza intre 23% si 95%;
– la conservele din carne de vita, cantitatea de carne, inclusiv si cea separata mecanic, variaza intre 50% si 92%;
– la conservele din carne de pui/pasare, cantitatea de carne, inclusiv si cea separata mecanic, variaza intre 48% si 80%.
Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC Romania, coordonati de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut in vedere urmatoarele obiective:
1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
2. Analiza produselor din punctul de vedere al primelor 3 ingrediente din compozitia acestora.
3. Analiza continutului de sare din acest tip de produs si impactul acestuia asupra bolilor cardiovasculare.
4. Identificarea aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.
1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
Ingredientele regasite in compozitia conservelor din carne analizate sunt urmatoarele: carne de pui separata mecanic, carne de porc separata mecanic, proteina animala de porc, apa, sare iodata, carne de porc, organe de porc, grasime de porc, carne de vita, carne de pui, file de pui, piept de pui, plasma din sange de porc, gelatina porc, gelatina vita, sorici de porc, piele de pui/pasare, fibre de grau, fibre vegetale, fibre din bob de mazare, fibra vegetala din bambus, amidon de cartof, amidon de porumb, amidon de grau, faina de grau, gris de grau, zahar, zaharuri, maltodextrina, sirop de glucoza, proteina din soia, concentrat proteic din soia, proteina din lapte, zer praf dulce, condimente, boia iute/dulce de ardei, usturoi, soia, telina, piper negru, extras de ardei, pasta de tomate, ulei vegetal nehidrogenat de floarea soarelui, ulei de masline, arome, nitrit de sodiu, caragenan, monoglutamat de sodiu, carmin, 5 – ribonucleotide disodice, difosfati, trifosfati, fosfat de sodiu, eritorbat de sodiu, acid ascorbic, izoascorbat de sodiu, guma guar, guma Tara, guma de xantan.
La unele conserve din carne, condimentele sunt inscrise in mod generic si nu este mentionat tipul condimentului. Avand in vedere ca unele dintre ele sunt incluse in lista substantelor alergene, este important sa fie cunoscuta denumirea respectivului condiment. Dintre ingredientele mentionate mai sus, cele mai utilizate sunt:
– La 77% dintre produsele analizate cantitatea de carne, inclusiv cea separata mecanic, variaza intre 23% si 65%.
– La 12% dintre produsele analizate cantitatea de carne variaza intre 71% si 94%, iar la 3% dintre conservele analizate nu se specifica continutul de carne;
– La 25% dintre conservele analizate s-a folosit carne separata mecanic. Incepand cu anii 1960, produsele secundare/subprodusele, mai apoi chiar resturile din industria carnii au inceput sa fie folosite tot mai curajos in variante comercializabile, intai ca produse pentru animale de companie si de casa, apoi chiar in variante destinate consumului uman.
Si pentru ca si aceasta categorie de materiale comestibile din zona industriei carnii trebuia sa aiba un nume aceasta a fost numita, sugestiv, carne separata mecanic – CSM, cu echivalentele sale in diferitele limbi straine: Mechanically Deboned / Separated / Recovered / Reclaimed Meat – MDM / MSM / MRM (carne dezosata/separata/regenerata mecanic, engleza), viande séparée mécaniquement – VSM (franceza), Separatorenfleisch (carne de separator, germana), carni separate/raccolta meccanicamente – CSM / CRM (italiana).
Definitiile carnii separate mecanic – CSM au tot evoluat si sunt mereu in proces de adaptare la realitatile pietei, indeosebi cu aspecte legate de evolutia tehnicilor si mijloacelor folosite dar si cu aspecte ce tin de protectia consumatorilor fata de abuzurile producatorilor si comerciantilor.
O prima definire a CSM indica derivarea acesteia din resturile de carne ramase de la carcasele de animale, dupa scoaterea bucatilor principale; mai exact este vorba de recuperarea tesuturilor comestibile – tesut muscular, cartilagii, vase de sange, nervi, tesut conjunctiv de pe oasele care compun coloana vertebrala, coada, cutia toracica si membrele, adica de pe ceea ce constituie si acum un sortiment distinct, comercializat crud sau afumat sub denumirea de garf, oase etc., sortiment bine apreciat de consumatori pentru valoarea nutritiva complexa pe care o prezinta in ciorbe, borsuri si supe, gratie materiei valoroase continute in oase si cartilagii. Carnea recuperata poate fi folosita la numeroase preparate bazate pe legume, leguminoase si cereale, dar si la prepararea de pateuri si umpluturi.
Definitiile curente arata ca CSM este carnea obtinuta prin separarea mecanica de pe oase, exclusiv cea de pe oasele capului si extremitatile membrelor sub articulatia carpiana (copita fata) si tarsiana (copita spate), iar in cazul porcinelor, si de pe vertebrele coccigiene (coada); carnea de pasare separata mecanic este pasta cu granulatie fina obtinuta prin separarea mecanica a carnii de pe oasele carcasei de pasare, exclusiv pielea gatului, ghearele, capetele si organele. Dincolo de definitii, carnea separata mecanic (CSM) este materie recuperata / regenerata / dezosata prin mijloace mecanice a resturilor ramase dupa indepartarea manuala a carnii de pe oase si trecuta prin presiune inalta prin site care separa osul masiv de tesuturi comestibile. In jargonul specialistilor are chiar denumirea de „mazga“ sau „noroi“: „noroi alb – white slim, engl.“ (cand e vorba de carne de pasare) ori „noroi roz – pink slim, engl.“ (cand e vorba de carne rosie, de la specii patrupede). Procesul presupune macinarea carcasei si pasarea pastei (care cuprinde macinatura de os, maduva osoasa si celelalte tesuturi comestibile) sub presiune.
2. Analiza produselor din punctul de vedere al primelor 3 ingrediente din compozitia acestora.
Ingredientele produselor alimentare trebuie mentionate in ordinea descrescatoare a cantitatii lor, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiza a primelor 3 ingrediente prezente pe eticheta (ingredientele aflate in cantitatea cea mai mare) si au reiesit urmatoarele:
– La 88% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de carne, inclusiv si de cea separata mecanic, in timp ce numai la 12% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de apa.
– La 52% dintre produsele analizate, apa este cel de-al doilea ingredient, urmat de sorici in proportie de 20%, carne in proportie de 15% si sare, plasma din sange, organe, ulei si mustar in proportie de 13%,
La 25% dintre produsele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de catre sorici, in proportie de 15% de catre apa, in proportie de 13% de catre amidon, in proportie de 10% de catre proteine din soia, si in proportii variabile de catre sare, gelatina, untura, grasime porc, carne pasare, condimente, organe de porc, aditivi alimentari si condimente.
In concluzie, cantitatea de apa si substante de ingrosare naturale si artificiale este destul de mare, ceea ce denota o calitate scazuta a majoritatii produselor de acest tip.
3. Analiza continutului de sare din acest tip de produs si impactul acesteia asupra bolilor cardiovasculare.
Continutul de sare per 100 grame produs din conservele analizate variaza intre 1,3 grame si 2,7 grame. Deci, dintr-o conserva de 300 grame putem asimila intre 3,9 grame sare si 8,1 grame sare. Persoanele care consuma o cantitate de sare mai mare decat media au o presiune sanguina mai mare si au un risc crescut de hipertensiune arteriala. Consumul excesiv de sare a mai fost pus in legatura si cu alte afectiuni agravate de retentia de apa provocata de sare: insuficienta cardiaca, hipertrofia ventriculara stanga, afectiuni ale rinichilor si litiaza renala, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoza etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care si-l procura dintr-o lingurita rasa de sare.
Sarea mai are si marea calitate de a mentine echilibrul fluidelor extracelulare.
In mod normal, cand consumam prea multa sare, organismul elibereaza hormonul numit aldosteron care ne aduce o puternica senzatie de sete, cu ajutorul careia ne hidratam si eliminam sarea din organism.
Romanii consuma zilnic de 2-3 ori mai multa sare “iodata” decat cantitatea recomandata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), care este de 5 grame de sare zilnic. Acest consum ridicat de sare explica rata ridicata a hipertensivilor – circa 40% din populatia adulta a tarii noastre – precum si numarul mare de decese provocate de bolile cardiovasculare si atacurile cerebrale. Cea mai buna solutie ca sa reduci consumul de sodiu este sa inlocuiesti sarea cu arome si condimente. Sarea este combinatia dintre sodiu si clor, iar sodiul consumat in exces este foarte daunator organismului. Sodiul dubleaza riscul unui accident vascular cerebral, creste tensiunea arteriala si este un factor favorizant in aparitia celulitei si a tulburarilor grave de metabolism, afectand rinichii si ficatul.
4. Identificarea substantelor chimice si a aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.
In cele 60 de produse analizate s-au identificat urmatoarele categorii de aditivi alimentari, dupa cum urmeaza:
– Agenti de ingrosare: caragenan, guma guar, guma Tara si guma xantan;
– Potentiatori de gust si aroma: monoglutamatul de sodiu si 5-ribonucleotide disodice;
– Antioxidanti: eritorbat de sodiu, acid ascorbic si izoascorbat de sodiu;
– Stabilizatori: polifosfat de sodiu, trifosfat pentasodic, dipolifosfati de sodiu si potasiu si difosfati;
– Conservanti: nitrit de sodiu.
In ceea ce priveste prezenta aditivilor de mai sus in conservele analizate, situatia se
prezinta astfel:
– 90% din conservele analizate contin aditivi alimentari, adica E-uri, de la 1 aditiv alimentar pana la 9 aditivi alimentari.
– 85% din conservele analizate contin nitrit de sodiu;
– 48% din conservele analizate contin monoglutamat de sodiu;
– 38% din conservele analizate sunt colorate cu carmin;
– 37% din conservele analizate contin caragenan.
– 37% din conservele analizate contin arome artificiale.
E120 – Carminul sau acidul carminic este un colorant rosu stralucitor care se obtine dintr-o specie de insecte numita cosenila.
E250 – Nitritul de sodiu este un conservant artificial care se foloseste pentru inhibarea bacteriilor si pentru intensificarea culorii produselor din carne (culoarea roz a unor mezeluri si preparate afumate). Nitritul de sodiu este inclus de autoritatile europene si nord americane pe lista substantelor potential cancerigene, in special pentru tractul digestiv (stomac). E250 devine periculos in urma interactiunii sale cu proteinele din alimentul conservat. In tari precum Germania, Norvegia, Suedia sau Canada, acest conservant este interzis.
Methemoglobinemia este o alta afectiune cauzata de consumul frecvent de produse conservate cu nitrit de sodiu, sau a apei bogate in nitriti. Boala se manifesta prin apatie, dureri de cap, ameteli, respiratie ingreunata si colorarea violeta a extremitatilor corpului (buze, limba, maini si picioare).
E300 – Acid ascorbic este un agent antioxidant obtinut din glucoza si care, in cantitati mari, poate produce diaree, ataca smaltul dintilor si duce la formarea calculilor la rinichi.
E407 – Caragenanul este un gelifiant, agent de ingrosare. Unele studii au aratat ca exista riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.
E412 – Guma de guar este o polizaharida folosita in industria alimentara ca stabilizator, emulgator si agent de ingrosare. Poate provoca greata, flatulenta si crampe.
E415 – Guma xantan este produsa prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulenta, diaree, crampe abdominale si scaderea glicemiei.
E450 – Difosfat disodic este un emulgator care poate provoca reactii alergice, tulburari de tranzit intestinal si modifica echilibrul calciu-fosfor din organism.
E452 – Polifosfatii pot provoca alergii, dereglari hormonale, boli intestinale si cresterea valorii colesterolului. Polifosfatii dezechilibreaza balanta calciu-fosfor, impiedicand fixarea calciului in oase, favorizand aparitia osteoporozei.
E541 – Trifosfat pentasodic este un emulgator care poate provoca reactii alergice. Nu este autorizat in Australia.
E621- Monoglutamatul de sodiu este un potentiator de gust si aroma. Acesta provoaca reactii alergice, dureri de cap si de gat, ameteala, greata, diaree si poate bloca asimilarea vitaminei B6 si a calciului. Nu trebuie consumat de femei insarcinate, copii, hipoglicemici, batrani sau cardiaci.
E635 – Ribonucleotid disodic poate provoca alergii si trebuie evitat de persoanele astmatice.
Arome – termenul se refera la produsele care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul si/sau gustul.
„La alegerea unei conserve din carne trebuie sa aveti in vedere cantitatea de carne din respectivul produs si principalii nutrienti mentionati in declaratia nutritionala, respectiv cantitatea de proteine, grasimi/acizi grasi saturati, continutul de sare,evitandu-se acele conserve care au in compozitie aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul si nitritul de sodiu. Totodata, trebuie evitate conservele din carne separata mecanic (resturile ramase dupa indepartarea manuala a carnii de pe oase, adica tesut muscular, cartilagii, vase de sange, nervi si tesut conjunctiv) cu adaosuri de sorici, zaharuri, ulei vegetal, gelatina si amidon, care de fapt mascheaza calitatea scazuta a produselor. Consumatorii nu trebuie sa achizitioneze conservele din carne care au ambalajul bombat, lovit, cu puncte sau pete de rugina, acestea reprezentand un adevarat pericol pentru sanatatea lor. Totodata, verificati termenul de valabilitate si conditiile de pastrare din spatiul de comercializare. Din cauza continutului ridicat de sare si a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, conservele din carne nu trebuie sa faca parte din alimentatia copiilor si a adultilor cu afectiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte al APC Romania.
Sfatul nutritionistului: Cateva alimente pline cu E-uri pe care trebuie sa le eviti
„Declarativ, o cantitate limitata de CSM obtinuta la inalta presiune este folosita pentru producerea hranei animalelor de companie, dar aceeasi CSM (indeosebi CSM obtinuta la joasa presiune) a devenit produs de consum pentru categorii tot mai largi de consumatori, in mare masura fara cunoasterea realitatii de catre acestia si fara acceptul lor. Tinerii, avizi de noutate prin firea lor, au devenit consumatori frecventi ai unor noi produse de acest fel, sub o publicitate sustinuta, indeosebi in retelele fast-food, ai caror fani le place sa fie considerati. Varstnicii au ajuns sa constituie poate cea mai larga categorie de consumatori de produse care contin CSM ca urmare a disponibilitatilor banesti reduse: un pensionar se multumeste, de nevoie, cu mezeluri ieftine, desi intuieste ca la pretul acela de comercializare ceva nu e in regula, dar nu are alternative. Consumatorii care inteleg ce este CSM si sunt obligati de conditia lor sa consume aproape exclusiv produse care contin acest ingredient resimt dureros aceasta sanctiune sociala. Consumatorii stiu ca teoretic sunt posibile multe nereguli, fie si numai pentru faptul ca exista mari dificultati in efectuarea controalelor. Chiar specialistii din domeniu recunosc astfel de nereguli: 1. cand CSM este indicata pe eticheta, putem fi siguri ca produsul contine CSM; 2. daca CSM nu este declarat, este totusi posibil sa fie folosita in produs, intr-o cantitate mai mica¸ fiind stiut ca un procent de pana la 20% CSM produsa la presiune joasa ori prin tehnologii fara presiune (carne Baader) prezenta in compozitia unui aliment nu asigura si detectarea acesteia prin examinare histologica (de exemplu, prin cercetarea tesuturilor la microscop).” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.
„Omul modern are din ce in ce mai putin timp pentru a se gandi la o alimentatie sanatoasa pentru el. Alege solutii rapide, la indemana, chiar daca acestea nu-i aduc nutrientii necesari. Potrivite in special pentru momentele in care gatitul nu este posibil, conservele din comert si alimentele procesate, au devenit in ultimii ani nelipsite din meniul multora dintre noi. Explicatia este simpla, este mult mai rapid si mai la indemana sa desfaci o astfel de cutie in loc sa petreci ore bune in bucatarie.Daca situatia o cere, foarte rar, putem manca si carne la conserva. Nu o recomand, si putem face o simpla comparatie: 100 de grame de carne slaba de porc are, in medie, 20 de grame de proteine de calitate biologica superioara; in aceeasi cantitate de produs din conserva se gasesc doar putin peste 13 grame de proteine; in aceste 13 grame este inclusa si proteina vegetala din soia, ce are o valoare biologica inferioara celei de origine animala; plus aditivii alimentari (chiar daca multe E-uri sunt considerate inofensive, nu exista destule studii care sa arate ce se intampla in cazul unui consum regulat de astfel de substante). Recomand pacientilor mei consumul de alimente proaspete, cat mai putin procesate si prelucrate. Gasim toti nutrientii de care avem nevoie in legume, fructe, seminte, samburi, lactate si carne. Cand ne vom da seama ca alimentele si mancarea, inseamna de fapt nutrienti si energie, vom sti sa alegem modul de alimentare potrivit si vom fi mai sanatoti. In fapt, noi ne hranim cu proteine, glucide, lipide, vitamine si minerale.” Dr. Florin Ioan Balanica, Consultant Personal de Nutritie si Sanatate, Fondator „Scoala Pentru Sanatate si Longevitate”.