Virusurile de care vorbim sunt mai putin familiare decat virusul gripal, virusul Influenza sau Ebola. Aceste virusuri sunt diferite de cele umane, animale sau vegetale si sunt cunoscute ca bacteriofagi (numiti mai simplu fagi), in traducere libera „cei care mananca bacterii“. Dupa cum le spune si numele, acestia ataca bacteriile si le distrug sau le determina sa se autodistruga. Pornind de aici s-a dezvoltat o forma de terapie care foloseste bacteriofagii – fagioterapia. Bacteriofagii sunt mult mai numerosi decat virusurile umane patogene sau cele care infecteaza orice alt mamifer de pe pamant. Motivul este legat de faptul ca exista mai multe gazde pentru fagi decat pentru virusurile care afecteaza propriile noastre celule.
Desi bacteriofagii sunt peste tot (pamant, oceane, gheata, aer), oamenii de stiinta i-au descoperit pentru prima oara in interiorul organismului uman. Felix d’Herelle, unul dintre primii care au vorbit despre bacteriofagi, i-a observat in vreme ce trata soldatii francezi in primul razboi mondial. El a filtrat scaunul soldatilor bolnavi de dizenterie si a izolat particule microscopice care ar putea sa distruga bacteriile cauzatoare de dizenterie. Ideea lui Felix d’Herelle a parut exagerata pentru majoritatea oamenilor de stiinta pana in jurul anilor 1930, cand microscopul s-a dezvoltat suficient pentru a putea fi observate atacurile asupra bacteriilor.
Felix d’Herelle si-a petrecut tot restul vietii incercand sa transforme fagii intr-o arma medicala folosita impotriva infectiilor bacteriene. Fagioterapia a continuat sa atraga cercetatorii curiosi la zeci de ani de la moartea sa.
stiai ca in 1930, Stalin a adus fagioterapia in Uniunea Sovietica, la Tbilisi, in Georgia, pentru a trata trupele comuniste de dizenterie? Astazi, la Tbilisi, exista un centru de fagioterapie cunoscut in toata lumea, unde ajung pacienti cu boli pe care antibioticele nu le pot rezolva. Medicii georgieni trateaza infectii acute si cronice dintre cele mai diverse, infectii rezistente la antibiotice. Tratamentul este individualizat: medicii identifica bacteriile patogene, apoi creeaza bacteriofagi capabili sa le distruga.
in ultimul timp, lumea bacteriilor din interiorul nostru – asa-numitul microbiom – a devenit subiectul tot mai multor cercetari stiintifice. Cei care au studiat microbiomul si-au concentrat eforturile pe cartografierea diversitatii acestora: peste 100 de trilioane de bacterii traiesc in organismul nostru, in special in colon.
Toate aceste cercetari au descoperit o lume complexa, o lume de care depinde starea noastra de sanatate. Bacteriile care traiesc in interiorul nostru descompun mancarea, sintetizeaza vitaminele si impiedica agentii patogeni sa preia controlul asupra corpurilor noastre.
stiai ca in organismul nostru traiesc aproape 2 kilograme de bacterii, dintre care cele mai multe in colon? in colon traiesc atat bacterii bune, prietenoase, cat si bacterii rele, care daca se inmultesc in mod necontrolat ne pun in pericol sanatatea. Multe celule cu rol imunitar sunt localizate la nivelul peretilor intestinali, iar o bresa in peretele intestinal poate fi foarte periculoasa: pot aparea inflamatii si in plus se creeaza un mediu propice pentru inmultirea bacteriilor patogene. Pentru a preveni un asemenea dezastru, organismul nostru incearca sa tina sub control microbiomul, stratul gros de mucus avand un rol important. stiai ca organismul nostru produce aproximativ un litru de mucus pe zi? in interiorul acestui mucus se gasesc bacteriofagii. De exemplu, in saliva din jurul gingiilor s-au descoperit circa cinci bacteriofagi pentru fiecare bacterie.
Atat timp cat stratul de mucus este dens si pe suprafata lui se gaseste hrana pentru bacterii, este greu pentru agentii patogeni sa patrunda. Intestinul are capacitatea de a se apara singur, prin secretia unor molecule care distrug microbii ce se apropie prea mult si incearca sa treaca prin peretele intestinal. insa acest mod de aparare nu are intotdeauna rezultatele asteptate. Exista agenti patogeni care au evoluat, folosind capacitatea de aparare a organismului nostru in interes propriu, asa cum s-a intamplat cu Salmonella. in intestin, Salmonella intra in competitie cu alte bacterii si iese victorioasa de multe ori in lupta cu celulele imunitare.
Daca ne concentram doar pe relatia dintre celulele umane si bacterii, pierdem din vedere un al treilea jucator important in ecosistemul nostru intestinal. Bacteriofagii se inmultesc in colonul nostru, atacand bacteriile. Bacteriofagii tind sa se specializeze pe anumite specii de bacterii. Pentru a invada un microb gazda, ei actioneaza ca un hot care intra intr-o casa incuiata. Proteinele de pe suprafata fagilor se prind de proteinele celulei gazda, creand un pasaj prin care fagii isi pot transmite genele.
Aceasta relatie apropiata dintre fagi si victimele lor ii transforma in parteneri. Cand o specie de bacterie se inmulteste foarte mult, ea creeaza multe oportunitati pentru fagi sa se multiplice si ei.