Testele de sange reprezinta metoda cea mai la indemana atunci cand vrem sa stim cat de sanatosi suntem sau cand vrem sa monitorizam o boala. In functie de sex, varsta si istoric medical, interpretarea rezultatelor este diferita. Analizele de sange de rutina includ hemoleucograma – ne spune, printre altele, valoarea hemoglobinei si numarul de celule rosii si albe – prin care se pot depista anemia, infectii diverse in organism sau chiar leucemia, tabloul metabolic complet – se verifica functionarea inimii, a rinichiului si ficatului- prin evaluarea nivelului de glicemie in sange, a calciului si a electrolitilor.
De asemenea, pentru a verifica riscul bolilor de inima, analizele includ si masurarea nivelului de grasimi din sange, cum ar fi colesterolul bun (HDL), rau (LDL) si a trigliceridelor. Multa lume nu stie cum sa interpreteze rezultatele unor analize, dar mai rau este ca nici medicii nu ofera intotdeauna toate informatiile daca nu li se solicita explicatii suplimentare. Iata cateva lucruri despre analizele de sange pe care medicul nu ti le spune daca nu il intrebi:
1. "Nu sunt schimbari, deci sunt vesti bune". Medicul ar trebuie sa discute toate rezultatele testelor de sange cu tine, dar de multe ori regula este: "Nu sunt noutati, asta inseamna o veste buna". Daca hemoleucograma, colesterolul si alte analize de sange sunt in limite normale, pacientul primeste de regula buletinul de analize fara prea multe explicatii. Chiar daca lucrurile par normale, discutati cu medicul despre noile rezultate; intrebati daca au existat schimbari de la ultimul test si ce inseamna aceste schimbari. 2. Ceea ce este considerat "normal" la femei s-ar putea sa fie anormal la barbati. Daca vei compara rezultatele testelor de sange cu ale partenerului tau, s-ar putea sa descoperi mari diferente. De exemplu, limitele normale de referinta pentru numarul de celule rosii din sange, intr-o hemograma completa, sunt cuprinse intre 5 si 6 milioane de celule pe microlitru pentru un om. Nivelul normal este mai mic pentru femei inainte de menopauza, intre 4 si 5 milioane, probabil din cauza pierderii de sange in timpul menstruatiei. 3. Rezultatele pot avea semnificatii diferite, in functie de varsta. Nivelurile normale de hemoglobina variaza in functie de varsta – mai mici pentru copii si mai mare pentru adulti. Pentru copii, un nivel al hemoglobinei de 11-13 g / decilitru este normal, in timp ce pentru barbati, o valoare de 13.5-17.5 g/dl este normala, in timp ce la femeile adulte, normalul este de 12-15.5 g / dl. Criteriul varstei este definitoriu si in cazul valorii colesterolului. In timp ce valoarea ideala pentru majoritatea pacientilor trebuie sa se incadreze sub 130 miligrame pe decilitru, nivelurile de 160-190 miligrame pe decilitru indica un risc major de imbolnavire cardiaca pentru barbatii de peste 45 de ani si pentru femeile de peste 55 de ani.
4. Un rezultat pozitiv s-ar putea sa nu fie o veste buna. Unele teste de sange urmaresc depistarea exacta a unei boli in functie de markerii specifici identificati, precum infectia cu virusul HIV, hepatita C sau siclemia (anemia cu celule in secera), testul genei BRCA1 sau BRCA2 pentru cancer de san si riscul de cancer ovarian. Rezultatele sunt considerate "pozitive" atunci cand testul identifica markerii bolii – ADN sau proteine. Prin urmare, ele stabilesc ca pacientul sufera de boala suspectata sau ca a fost expus acestei afectiuni in trecut. 5. Un rezultat negativ este, de obicei, o veste buna. Negativ nu inseamna ca ceva este rau, atunci cand vorbim de testele de sange. Un rezultat negativ inseamna ca testul nu a detectat ceea ce cauta – un marker de boala sau un factor de risc pentru sanatate. Daca ai dat o proba de sange pentru a verifica prezenta unei boli infectioase – un test de sange rapid pentru hepatita C, de exemplu – iar rezultatul este negativ, asta este o veste buna. Inseamna ca nu s-a gasit nici o dovada a unei infectii. 6. Rezultatele fals pozitive sunt mai dese decat ati putea crede. Primul test de screening pentru o boala are nevoie de multe ori de un nou test pentru a compara rezultatele. De cele mai multe ori, sunt necesare analize mai specifice, pentru verificarea acuratetei valorilor obtinute initial. Un exemplu este testul rapid HIV, pentru care rezultatele fals pozitive sunt comune. In comunitatile in care 1% din populatie este infectata cu virusul HIV, sunt asteptate circa doua rezultate fals pozitive pentru HIV din 10 rezultate pozitive reale, potrivit Centrului de Prevenire si Control al Bolilor din SUA.
7. Si rezultatele fals-negative trebuie reanalizate. Uneori, un test ridica semne de o boala sau afectiune, dar de fapt ea poate exista. De exemplu, daca ati avut un test de sange pentru hepatita C, iar rezultatele au iesit negative, dar ati fost expusi virusului in ultimele luni, ati putea avea in continuare infectia fara sa va dati seama. O idee buna este sa te testezi din nou. 8. Valorile de testare pot fi diferite de la un laborator la altul. Rapoartele tehnicienilor din laboratoarele medicale in care sunt interpretate analizele de sange compara rezultatele analizelor de sange cu un interval considerat normal pentru un anumit laborator. Acest interval de referinta se bazeaza pe testele de sange efectuate in randul pacientilor care au frecventat acea unitate. Prin urmare, aceste repere pot fi complet diferite fata de cele ale altui laborator. Asa ca nu fiti prea surprinsi cand faceti analizele la mai multe laboratoare.
9. Rezultate anormale s-ar putea sa nu fie din cauza unei boli. Un rezultat in afara intervalului normal stabilit de laboratorul la care va testati ar putea putea duce la diagnosticarea unei boli sau tulburari. Dar rezultatele testului pot fi, de asemenea, anormale din alte motive. De exemplu, daca faci testul glicemiei si ai mancat ceva inainte de a da sange sau ai consumat alcool cu o seara inainte, sau ai luat anumite medicamente, rezultatul s-ar putea sa arate ca ai un nivel mare de zahar in sange si sa crezi astfel ca suferi de diabet. 10. Greseli de laborator. Desi incurcaturile cu probele de sange sunt rare, se mai intampla si astfel de accidente. Au fost cazuri cand rezultatul probei unui pacient cu HIV a ajuns la o alta persoana. De asemenea, manipularea probei de sange inainte de analize poate afecta rezultatul. De exemplu, in cazul in care tehnicianul agita un pic proba sange in tubul de colectare, celule sanguine se sparg si, posibil, rezultatele testului sunt modificate.