Pentru a afla acest lucru, organizatia americana National Sleep Foundation a reunit nu mai putin de 18 oameni de stiinta, din varii domenii (de la pediatrie si geriatrie pana la neurologie ori psihologie), care au consultat sute de studii pe aceasta tema, dand apoi un vot final, privind durata optima de somn pentru fiecare categorie de varsta in parte. Asfel, chiar daca necesarul de ore de somn poate varia de la o persoana la alta, in functie de o multitudine de factori, s-au stabilit in linii mari urmatoarele valori:
* Pentru nou-nascuti (0-3 luni) – 14-17 ore de somn.
* Pentru sugari (4-11 luni) – 12-15 ore.
* Pentru copii mici (1-2 ani) – 11-14 ore.
* Pentru prescolari (3-5 ani) – 10-13 ore.
* Pentru copii scolari (6-13 ani) – 9-11 ore.
* Pentru adolescenti (14-17 ani) – 8-10 ore.
* Pentru tineri (18-25 ani) – 7-9 ore.
* Pentru adulti (26-64 ani) – 7-9 ore.
* Pentru varstnici (peste 65 de ani) – 7-8 ore.
Dincolo de diferentele legate de varsta ale necesarului de somn, oamenii de stiinta au descoperit insa ca exista si unele legate de gen. Astfel, desi opt ore de somn pe noapte sunt considerate in medie suficiente pentru ambele sexe, se pare ca barbatii tind sa fie pasari de noapte, in vreme ce femeile sunt de regula mai degraba matinale. De asemenea, lipsa somnului afecteaza mai mult barbatii, in ceea ce priveste performantele la locul de munca. Pe de alta parte, barbatii isi revin in general mai usor decat femeile, dupa orele pierdute de somn.
Sa dormim suficient este mana cereasca pentru sanatatea noastra fizica si psihica deopotriva. Dar daca somnul va fi si de calitate, atunci chiar ca avem toate sansele sa ne mearga ca pe roate in timpul zilei. Reactiile noastre vor fi rapide, randamentul – maxim, mintea va functiona brici, iar inspiratia se va grabi sa ne serveasca precum un robot. Ca sa nu mai mentionam starea de spirit care iradiaza dupa un somn bun, si ne intareste imunitatea.
Dar ce inseamna, concret, somnul de calitate? Ei bine, este un somn in timpul caruia parcurgem, rand pe rand, cateva etape fundamentale, dintre care fiecare in parte ne face cate un serviciu important. De pilda, in timpul somnului cu unde rapide (numit faza REM – "Rapid Eye Movement"), creierul nostru se ocupa mai degraba de procesarea emotiilor traite in decursul zilei, iar in timpul somnului lent creierul se concentreaza pe consolidarea unor memorii factuale. Este deci lesne de inteles de ce e necesar sa parcurgem toate aceste etape, pentru ca a doua zi sa ne trezim cu adevarat revigorati si pusi pe treaba. Exista studii care atesta ca cei care fac cate o noapte alba inainte de examen, incercand sa ingrase porcul in ajun, risca sa obtina rezultate mai slabe decat cei care dorm si care le-au permis astfel creierelor lor sa fixeze cu succes informatiile acumulate in timpul zilei precedente. sursa: formula-as.ro