De ce apare artrita reumatoidă. Artrita reumatoidă este cea mai frecventă dintre diferitele forme de reumatism inflamatoriu cronic, grupate sub denumirea de „artrită cronică”. Face parte din ceea ce este cunoscut sub numele de boli autoimune, boli în care imunitatea atacă propriul corp al persoanei. Este, de asemenea, o boală a sistemului care nu afectează numai articulațiile, dar, de asemenea, alte zone ale corpului.
Aceasta provoacă inflamația mai multor articulații simultan, care se umflă, devin dureroase și sunt limitate în mișcare. Fără tratament, aceste articulații tind să se deformeze treptat în timp. Artrita reumatoidă afectează cel mai frecvent mâinile, încheieturile, genunchii și articulațiile mici ale picioarelor. În timp și uneori de la debutul bolii, umerii, coatele, gâtul, maxilarele, șoldurile și gleznele pot fi de asemenea afectate.
Cursul artritei reumatoide este greu de prevăzut. În multe cazuri, progresează prin recidive, intercalate cu perioade în care simptomele se îmbunătățesc sau chiar dispar temporar. De regulă, boala tinde să se agraveze și să afecteze tot mai multe articulații. Dacă nu este tratată corect, artrita poate deveni foarte debilitantă în 20% din cazuri. Cu toate acestea, în 10 până la 15% dintre persoanele afectate recent, boala se poate opri pentru totdeauna sau pentru ani foarte lungi, în mod spontan și mai mult cu tratamente recente. Și există artrita reumatoidă relativ benignă.
De ce apare artrita reumatoidă
Artrita reumatoidă este o boală autoimună: sistemul imunitar atacă membrana sinovială a articulațiilor, în special producând anticorpi numiți „autoanticorpi”. Membrana sinovială aliniază interiorul articulațiilor noastre și rolul său este de a face un lichid, fluidul sinovial, care permite lubrifierea mișcărilor. Când este atacată de autoimunitate, această membrană se îngroașă, făcând prea mult fluid care conține enzime inflamatorii anormale, care pot ataca întreaga articulație, cartilaj, tendoane și os.
Boala este declanșată cel mai probabil de o combinație de factori genetici, biologici și de mediu, în special fumatul.
În ultimii ani, progresele în genetică au detectat peste 30 de factori genetici implicați în debutul poliartritei. Cu toate acestea, numai implicarea anumitor gene, precum HLA-DRB1 și PTPN22, este clar demonstrată. Cu toate acestea, poliartrita nu este o boală „pur” genetică. Greutatea geneticii în artrita declanșatoare este estimată a fi mai mică de 30%.
Inflamația implicată
Simptomele poliartritei sunt cauzate de o reacție autoimună care declanșează inflamații anormale la nivelul articulației. Inflamația afectează mai întâi membrana sinovială, această membrană care înconjoară articulațiile. Această membrană se îngroașă, apoi lasă lichid și anumite elemente ale sângelui în articulație, ceea ce explică umflarea articulației. Apoi, treptat, în poliartrita agresivă, inflamația dăunează articulației, cartilajului, capsulelor, tendoanelor, ligamentelor, mușchilor și osului, erodând osul și dăunând tot mai mult articulației.