Ceaţa cerebrală este un termen utilizat pentru a descrie mai multe simptome cu care se confruntă majoritatea persoanelor în prezent: dificultăţi de concentrare, tulburări de memorie, dezorganizare, oboseală, lipsă de productivitate, incapacitate de a verbaliza, decizii pripite.
Ceața cerebrală poate surveni, de cele mai multe ori, pe fondul stilului de viaţă modern, caracterizat de stres şi de grija zilei de mâine. Cu toate acestea, dacă simptomele persistă şi nu sunt cauzate de stres, nopţi nedormite ori de alegeri alimentare mai puţin sănătoase, mergeţi la un control medical, pentru că pot semnale probleme mult mai grave, inclusiv infecția cu noul coronavirus.
De ce apare ceaţa cerebrală: 10 motive
Infecția cu noul coronavirus (COVID-19) – un studiu recent realizat de experții de la Imperial College London a relevat că mulți pacienți care își revin după infecția cu SARS-CoV-2 prezintă un declin psihic echivalent îmbătrânirii cu 10 ani a creierului uman. Persoanele infectate cu noul coronavirus, în special cele vârstnice, manifestă frecvent simptome de „ceață cerebrală”, unii pacienți acuzând acest fenomen inclusiv după vindecare.
Ceața cerebrală poate consta în somnolență excesivă, pierderea simțului orientării, apatie, confuzie, amețeală nejustificată sau chiar pierderi temporare de memorie, potrivit csid.ro.
Totodată, bolnavii pot manifesta dificultăți de concentrare, halucinații sau afazie – un simptom des întâlnit la pacienții care au suferit un accident vascular cerebral.
Printre caracteristicile afaziei se numără: folosirea unor cuvinte greșite sau fără sens, dificultatea în a înțelege cuvintele celorlalți, incapacitatea de a înțelege cuvintele folosite cu sens figurat sau vorbirea în propoziții scurte, incomplete.
Medicii nu sunt siguri care este mecanismul prin care virusul SARS-CoV-2 acționează asupra sistemului nervos, dar una dintre teorii este că noul coronavirus ar duce la inflamarea vaselor de sânge de la nivelul creierului.