Boala cronică de rinichi (BCR) este o afecţiune progresivă, caracterizată prin scăderea funcţiei renale, fiind deseori asociată şi cu un risc crescut de boală cardiovasculară sau cu accidentul vascular cerebral.
”Din păcate, boala cronică de rinichi este o patologie particulară: nu doare! Este o boală care se aseamănă cu o maşină care vine noaptea cu farurile stinse şi nu ştii că vine până nu te izbeşte.
Simptomele care derivă direct din afectarea renală sunt tardive şi nespecifice, astfel încât nu rareori diagnosticăm în stadii avansate ale bolii cronice de rinichi un pacient care habar nu avea că are această patologie.
În stadii incipiente, avem doar simptome legate de cauza care a dus la boală cronică de rinichi şi nu consecinţele directe ale insuficienţei renale şi ale leziunii renale”, a declarat dna Prof. Dr. Ina Maria Kacso, medic primar nefrologie, potrivit clicksanatate.ro.
Boala Cronică de Rinichi (BCR) afectează la nivel european 1 persoană din 10, în timp ce la nivel global cifrele se ridică la 840 de milioane de oameni. Chiar dacă numărul de persoane afectate este atât de mare, rata de diagnosticare a acestei afecţiuni este în continuare foarte mică, astfel că aproximativ 90% dintre cei care suferă de această boală nu ştiu că au acest diagnostic.
Medicii din Cluj, prezenţi la masa rotundă ,,Legături primejdioase – Boala Cronică de Rinichi nu vine singură”, au arătat că. deşi alte boli cronice netransmisibile au înregistrat o scădere în privinţa ratei de mortalitate, Boala Cronică de Rinichi continuă să rămână neschimbată în analiza mortalităţii standardizate pe grupe de vârstă.
Prof. Dr. Ina Maria Kacso a mai explicat: „Comorbidităţile cardiovasculare reprezintă peste 50% din cauzele de deces la aceşti pacienţi, astfel că mult mai mulţi pacienţi decedează de complicaţii – dintre care pe primul loc sunt cele cardiovasculare – înainte să ajungă în dializă. Probabilitatea să aibă o patologie cardiovasculară severă este mult mai mare decât să ajungă în dializă! Deci este o problemă majoră şi de aceea aceşti pacienţi trebuie recunoscuţi şi adresaţi cardiologului, introduşi în programul de prevenţie în aşa fel încât să fie trataţi aşa cum trebuie”.