Romania a ajuns sa importe aproape in fiecare zi energie electrica in varfurile de consum de seara, potrivit datelor Transelectrica. Practic, in lipsa aportului turbinelor eoliene, o sursa prin definitie imprevizibila, productia de electricitate nu mai poate acoperi consumul in orele de varf, de seara. Productia nationala de energie electrica a ajuns sa fie adesea insuficienta in momentele de varf de consum, si, pentru ca acesta sa poata fi asigurat, este nevoie de importuri, mai ales in conditiile in care nu bate suficient de tare vantul iar productia de electricitate a turbinelor eoliene scade. Aceasta este concluzia pentru oricine arunca o privire asupra datelor Transelectrica, cel putin de la inceputul acestei luni pana azi. Aproape in fiecare zi, in orele de seara, cand este varf de consum, Sistemul Energetic National apeleaza la importuri. Iata cateva situatii.
In data de 16 octombrie, la ora 20.00, productia de circa 6.900 MW nu acoperea consumul national, care se ridica la putin peste 8.000 MW. La acea ora, Romania importa energie la 1.150 MW putere orara. Adica o data si jumatate cat capacitatea unui reactor de la Cernavoda. In data de 14 octombre, la ora 20,14, Romania importa 880 MW de energie electrica, necesari pentru a asigura consumul, care era de circa 7.300 MW, in conditiile unei productii de nici 6.500 MW. In data de 13 octombrie, la ora 19.13, Romania importa aproape 1.000 MW. Consumul era de circa 7.900 MW, productia era de circa 6.900. O zi mai devreme, la 12 octombrie, la ora 19.37, productia de energie electrica nu acoperea consumul. Romania producea doar 6.800 MW, dar consumul era de peste 7.700 MW. La acea ora, importam circa 950 MW.
Importul de energie electrica in orele de varf a ajuns astfel daca nu o constanta, macar un fenomen destul de dees intalnit. Analizand aceleasi date, putem observa ca exista un factor important care face Romania sa ajunga in aceasta situatie. Energia din surse regenerabile, intai eolianul si apoi hidro.
Practic, daca nu bate vantul Romania ajunge sa importe energie, pattern care se aplica in toate cazurile de mai sus, iar productia hidrocentralelor, care in mod traditional creste in varf de sarcina, nu ajunge sa suplineasca golul. Spre exemplu, in 16 octmbrie, la ora mentionata, turbinele eoliene generau doar 26 MW de energie electrica. Se poate observa si situatia inversa. Cand a batul vantul tare , Romania a fost exportator net de energie electrica, chiar si in cazul varfurilor de consum. Spre exemplu, la data de 8 octombrie, la ora 20.34, Romania exporta peste 1.000 MW de energie, in condtiile unei productii de aproape 8.500 MW si a unul consum de 7.400. Insa, la acea ora, turbinele eoliene produceau peste 1.900 MW, adica mai mult decat centrala de la Cernavoda si un grup mare pe lignit, adunate. „Practic s-a constatat ca, daca nu avem resurse regenerabile ieftine, apa, vant, suntem dependenti de carbune, care este scump. Iar capacitatea declarata de productie de 22.000 de MW nu exista, nici macar cei 14.000 de MW, care se presupune ca sunt functionali in orice moment, nu sunt functionali. Aici avem o analiza comuna cu Transelectrica, operatorul pietei de echilibrare, care ne prezinta ca, incepand cu o solicitare de 7.500 – 8.000 de MW exista probleme de alimentare si de asigurare a functionarii sistemului energetic national in siguranta’, a sustinut presedintele ANRE, Niculae Havrilet.
