Nivelul ridicat al fiscalității și impredictibilitatea mediului fiscal continuă să domine clasamentul celor mai presante probleme pentru companii, arată vineri Banca Națională a României (BNR), în sondajul semestrial privind finanțarea companiilor, relatează Mediafax.
Astfel, cei doi factori au fost considerați de 60% și, respectiv, de 59% dintre companii ca având o influență semnificativă asupra activității lor, conform „Sondajului privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România (FCNEF)”, ediția din decembrie 2018, care a fost făcut public vineri.
„Acești factori se prezintă ca fiind cei mai presanți indiferent de dimensiunea companiilor sau de sectorul în care activează acestea. În acest context, se conturează nevoia unei îmbunătățiri a predictibilității factorilor de ordin fiscal care influențează mediul de afaceri din România”, se precizează în sondajul citat.
O altă provocare este reprezentată de problemele legate de creșterea costurilor cu forța de muncă și a celor de producție, care se mențin în topul celor mai presante probleme pentru companii, ca urmare a presiunilor generate de creșterile salariale.
În exercițiul curent, procentul companiilor care consideră această problemă ca având un impact foarte mare, respectiv mare se ridică la 43%, relativ constant comparativ cu perioada octombrie 2017 – martie 2018. Creșterea costurilor de producție și a celor cu forța de muncă afectează în cea mai mare măsură companiile din sectorul agricol și pe cele din industrie – 50%, respectiv 49%.
„Constrângerile firmelor în a găsi personal adecvat continuării activității au căpătat o amploare mai mare față de exercițiul precedent. Această constatare este în strânsă corelație cu provocarea menționată anterior privind creșterea costurilor cu salariile”, se arată în sondajul din decembrie privind finanțarea firmelor.
Disponibilitatea forței de muncă bine pregătite este considerată o problemă presantă de 42% dintre companii, în creștere de la 38% potrivit rezultatelor sondajului derulat în perioada octombrie 2017 – martie 2018.
„Un potențial impediment în dezvoltarea forței de muncă în România îl constituie nivelul de pregătire educațională, precum și lipsa de corelare între formatori și cerințele de pe piața muncii. În același timp, diminuarea ofertei de muncă are loc și pe fondul unei migrații importante în rândul persoanelor în vârstă de muncă. Pentru a reduce fenomenul migrației este necesară crearea unui mediu de afaceri stabil printr-un cadru legal și de reglementare care să încurajeze cultura antreprenorială, precum și prin îmbunătățirea calității infrastructurii și a capitalului uman”, se detaliază în sondajul citat.
În plus, mai pot fi implementate politici pentru: încadrarea pe piața muncii a unei proporții mai ridicate din populația inactive; integrarea mai eficientă a tinerilor pe piața muncii; încurajarea întoarcerii în țară prin crearea de alternative sustenabile în România.
Diferențele din punct de vedere al dimensiunii companiilor arată faptul că lipsa personalului calificat se răsfrânge într-o mai mare măsură asupra companiilor mari, având în vedere că 60% dintre acestea resimt acest obstacol ca fiind unul major în desfășurarea activității, față de 42% în cazul IMM.
La nivel de sector de activitate, companiile din industrie sunt afectate în cea mai mare măsură de deficitul de forță de muncă calificată, 51% dintre acestea, în timp ce firmele din agricultură și comerț sunt afectate într-o proporție mai mică de lipsa de personal, câte 40%.
„În cazul exportatorilor, problemele de recrutare a personalului calificat reprezintă principalul obstacol în desfășurarea activității”, se explică în FCNEF decembrie 2018.
Problemele legate de lipsa cererii au scăzut în importanță, cererea fiind susținută de creșterea înregistrată de consumul populației. Comparativ cu exercițiul din perioada octombrie 2017 – martie 2018, 29% dintre companii au considerat lipsa cererii un impediment în activitatea lor, față de 34% în sondajul anterior. Acest factor are un impact cu atât mai scăzut cu cât dimensiunea companiei este mai mare – 16% în cazul corporațiilor, respectiv 29% în cazul IMM.
Din punct de vedere al sectoarelor de activitate, lipsa cererii afectează mai mult companiile din industrie și comerț – 32%, respectiv, 34%.
„Disciplina la plată s-a diminuat ca importanță în clasamentul obstacolelor întâmpinate de companii. Procentul companiilor care consideră disciplina la plată o problemă presantă cu care s-au confruntat în ultimele 6 luni este în scădere față de sondajul precedent (24 la sută față de 28 la sută). Disciplina financiară laxă continuă să reprezinte o vulnerabilitate structurală importantă în ceea ce privește sectorul companiilor”, se mai scrie în sondajul citat.
Accesul la finanțare reprezintă una dintre cele mai puțin presante probleme cu care se confruntă companiile, după procesul de insolvență, propriu sau al partenerilor comerciali.
„Acest lucru se explică, pe de-o parte, prin prisma costurilor de finanțare reduse, iar pe de altă parte, ca urmare a reluării la un nivel redus a activității investiționale după perioada de criză financiară”, se arată în sondajul semestrial al BNR.
Astfel, doar 14% dintre firme consideră accesul la finanțare ca fiind un impediment, acest nivel fiind relativ constant față de sondajul din perioada octombrie 2017 – martie 2018.
De asemenea, nu sunt variații considerabile nici în funcție de dimensiune sau de sectorul de activitate al firmelor.
În schimb, companiile care au credite neperformante sunt afectate într-o măsură mult mai mare de acest obstacol, asemănător nivelului din sondajul anterior.
„Rezultatele sondajului sunt în conformitate cu cel mai recent raport Doing Business realizat de Banca Mondială, care arată că, la nivel regional, România se situează pe cel mai bun loc privind accesul la finanțare, măsurat prin ușurința de a obține un credit”, se precizează în sondajul FCNEF decembrie 2018.
În ceea ce privește procesul de insolvență, deși numărul firmelor aflate în această stare la finalul lunii septembrie 2018 a rămas relativ constant față de aceeași perioadă a anului anterior, există totuși spațiu de îmbunătățire a cadrului legislativ existent.
Revizuirea mecanismelor de intrare și ieșire de pe piață a firmelor poate fi, de asemenea, de natură să contribuie la sprijinirea spiritului antreprenorial și la utilizare mai bună a resurselor din economie.
Sondajul FCNEF este efectuat semestrial de BNR, în lunile martie și septembrie, având la bază un chestionar care este transmis unui eșantion de aproximativ 11.000 de companii nefinanciare, dintre care circa 86% sunt IMM, corporațiile fiind incluse exhaustiv, astfel că este reprezentativ la nivel național și regional.
Structura eșantionului după criteriile de extragere a acestuia se prezintă astfel: după mărime – 34% microîntreprinderi, 24% companii mici, 26% companii mijlocii, 14% corporații și 2% IMM atipice; după principalele sectoare de activitate – 3% în agricultură, 24% în industrie, 27% în servicii și utilități, 10% în construcții și imobiliare și 36% în comerț; după regiunile de dezvoltare: 10% Nord-Est, 9% Sud-Est, 11% Sud-Muntenia, 5% Sud-Vest, 9% Vest, 14% Nord-Vest, 13% Centru, 4% Ilfov și 24% București.