Digitizarea a fost pusă, practic, pe steroizi în această pandemie, atât la nivelul autorităţilor publice, cât mai ales la nivelul companiilor, a declarat, joi, Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România, conform agerpres.
Potrivit acestuia, de la debutul pandemiei, a avut loc un proces susţinut de digitizare.
"Această digitizare deja a schimbat, probabil, permanent modul de a munci, modul de a învăţa şi modul de a accesa produse şi servicii ale companiilor", a subliniat Adrian Codirlaşu, care deţine şi funcţia de director Suport Risc de Credit în cadrul Unicredit Bank.
În ceea ce priveşte intermedierea financiară, în opinia acestuia "este mult loc de creştere".
"Însă, avem un facilitator: digitizarea. Prin digitizare putem creşte educaţia financiară, care este mult mai simplu de oferit acum. De asemenea, produsele financiare le putem oferi mult mai facil, utilizând canalele digitale, şi, astfel, putem creşte atât incluziunea financiară, accesul unor pături mai largi ale populaţiei către servicii financiare, cât şi intermedierea financiară", a susţinut el, la conferinţa online ''Cercetarea ştiinţifică în domeniul financiar. Provocări şi soluţii".
Potrivit oficialului CFA România, instituţiile financiare s-au implicat în programe de educaţie financiară, atât individual, cât şi prin intermediul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). De asemenea, reglementatorii s-au implicat în acest demers şi atât Banca Naţională a României (BNR), cât şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) au programe în acest sens.
"Mai mult, şi o veste foarte bună – în programa şcolară s-a introdus materia de educaţie financiară. Deci, premisele sunt foarte bune ca educaţia financiară să crească în România. Cu cât o persoană este mai bine educată financiar, cu atât va lua decizii financiare mai bune pentru ea. Dacă se întâmplă acest lucru la nivel de societate, societatea în ansamblul ei se va dezvolta", a mai spus vicepreşedintele Asociaţiei CFA România.
Referindu-se la incluziunea financiară, Adrian Codirlaşu a subliniat faptul că populaţia are acces la servicii financiare de bază, respectiv un cont bancar sau poliţă de asigurare, ori acces la fonduri de investiţii.
"Vedem o strânsă corelaţie între incluziunea financiară şi educaţia financiară. Este statistica ceva mai veche: Banca Mondială a realizat un studiu cu privire la accesibilitatea la un cont curent. De exemplu, la nivelul anului 2017, în România peste 45% din populaţie nu avea un cont curent. Între timp, situaţia s-a îmbunătăţit. De exemplu, la începutul acestui an, Asociaţia Română a Băncilor a avut un sondaj din care a reieşit că undeva la peste 30% din populaţie nu are încă un cont curent. Sunt categorii de populaţie care încă nu au acces la servicii financiare de bază. Şi aici educaţia financiară, plus suportul atât al instituţiilor financiare, cât şi al instituţiilor de reglementare, poate conduce la o bancarizare mai bună sau la acces pe lângă conturi bancare şi la alte servicii cum ar fi asigurări", a adăugat Codirlaşu.
Fundaţia Institutul de Studii Financiare (ISF), împreună cu DCMedia Group, a organizat joi conferinţa online ''Cercetarea ştiinţifică în domeniul financiar. Provocări şi soluţii".