Scaderea pretului petrolului, care s-a reflectat in ieftinirea carburantilor, a reprezentat o gura de oxigen pentru consumatorii occidentali. Insa este posibil ca aceasta situatie sa fie, de fapt, un plan al Statelor Unite de a „ataca” din punct de vedere economic Rusia si Iranul?
Thomas L Friedman, care scrie editoariale pentru publicatia americana New York Times, sustine ca raspunsul la intrebare este „da”, potrivit BBC.
El aminteste ca in ciuda situatiei tensionate din multe tari producatoare de petrol – Libia, Irak, Nigeria si Siria – pretul resursei a scazut foarte mult in ultima perioada.
Analistii sustin ca acest lucru este generat de mai multi factori. Americanii produc acum 8,7 milioane de barili pe zi, o cantitate record in ultimele decenii. Cererea la nivel mondial este incetinita de reintoarcerea recesiunii in Europa si de cresterea economica lenta a Chinei. La acesti factori se adauga si o productie constanta a statelor membre Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC).
Insa in loc sa se uite la cauze, in articolul sau, Friedman se axeaza mai mult pe efecte: Rusia si Iranul au inregistrat un declin al veniturilor la buget din aceasta sursa.
El sustine ca Statele Unite au cel mai mult de castigat de pe urma situatiei actuale, avand in vedere ca americanii isi doresc ca sanctiunile aplicate Rusiei sa „muste” cat mai mult din economia tarii conduse de Vladimir Putin.
Iar, avand in vedere ca veniturile din vanzarea de petrol si gaze formeaza aproape jumatate din bugetul Rusiei, scaderea pretului titeiului reprezinta o lovitura puternica pentru finantele Kremlinului. Mai ales in conditiile in care rubla a ajuns la un nivel minim al ultimilor ani fata de dolar si euro, iar investitorii privesc cu neincredere ceea ce se intampla in Ucraina.
„E vorba de afaceri, insa imi da senzatia ca e vorba si de un razboi in domeniul petrolului”, mai scrie Thomas L Friedman.
Si Paul Richter de la Los Angeles Times admite ca Rusia si Iranul incep sa resimta efectele negative ale scaderii pretulului petrolului.
„Lumea nu se asteapta ca presiunea in domeniul economic sa il faca pe Putin sa isi schimbe planurile sale agresive de a obtine o influenta cat mai mare asupra Ucrainei. Totusi, ea provoaca tensiuni intre liderul rus si oligarhii tarii”, mentioneaza Richter.
Bugetul Rusiei pentru 2015 este realizat pe baza unui pret al petrolului de 96 de dolari pe baril, a declarat recent Maxim Oreskin, seful departamentului de planificare strategica din Ministerul de Finante, astfel ca o scadere de doar un dolar sub aceasta cotatie priveaza bugetul Rusiei de venituri de circa 80 de miliarde de ruble (2,1 miliarde dolari).
In ceea ce priveste Iranul, jurnalistul noteaza ca un pret sub pragul de 100 de dolari cauzeaza un gol important in bugetul acestei tari si ii submineaza pozitia in cadrul negocierilor pe teme nucleare cu Occidentul.
Reactia presei ruse
Opiniile exprimate in presa americana au avut ecou in cea din Rusia.
„Dependenta economiei Rusiei de resursele energetice este adesea comparata cu o dependenta de droguri”, noteaza publicatia Nezavisimaya Gazeta.
„In acest caz, metodele prin care se incearca scaderea pretului petrolului pe pietele globale pot fi comparate fara probleme cu declansarea unor agonii care apar odata cu intrarea in sevraj. Iar acest lucru este facut cu intentia evidenta de a submina economia tarii si influenta sa pe scena globala”, continua publicatia citata.
Mai mult, Nikolay Makeyev si Konstantin Smirnov scriu in Moskovskiy Komsomolets ca se tem ca Rusia se va confrunta cu o noua criza economica, mai dureroasa decat cea din 2008-2009. „Putem spera ca pretul petrolului isi va reveni la cel putin 90 de dolari pe baril”, sustin jurnalistii citati.
Alte teorii ale conspiratiei
In alta ordine de idei, unii analisti considera ca petrolul a provocat un razboi economic intre SUA si Arabia Saudita.
Conform acestor teorii, americanii au crescut productia pentru a concura cu tara din Peninsula Araba, care este cel mai mare productor la nivel mondial.
In replica, cei din Arabia Saudita au de gand sa lase pretul titeiului sa scada atat de mult incat sa scoata din joc companiile mici din SUA, care se confrunta cu costuri ridicate de exploatare a resurselor neconventionale.
Daca cotatia petrolului va cobori si mai mult, atunci ele ar putea intra in faliment, arata Akhil Handa de la Indian Republic.
In ultimii sase ani, productia de petrol a Statelor Unite a avansat cu 70%, scrie ziare.com.
Petrolul se prabuseste
Pe piata americana, pretul unui baril de petrol a scazut, joi, cu doi dolari, pana la 80 de dolari, ajungand la cea mai scazuta valoare din ultimii patru ani. Similar, pretul petrolului Brent de la bursa din Londra, in functie de care se calculculeaza si petrolul Ural relevant pentru Rusia, a coborat la 82,60 dolari, cel mai redus nivel din noiembrie 2010.
In loc de concluzie
BBC noteaza ca aceasta situatie are atat castigatori, cat si pierzatori, insa depinde din ce punct de vedere o privim. Mai mult, jurnalistii britanici amintesc ca speculatia e in natura umana, mai ales cand e vorba de mize uriase.
Pe de alta parte, oamenilor le place sa emita teorii decat sa creada ca bunul mers al economiei sta in mana unor factori imprevizibili.