Piaţa pensiilor private a înregistrat o performanţă deosebită, cu o creştere a activelor de aproape 25%, ajungând la aproximativ 8% din PIB, potrivit lui Dan Armeanu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară al Sectorului Sistemului de Pensii Private.
"În anul 2021, piaţa pensiilor private a înregistrat o performanţă deosebită, cu o creştere a activelor de aproape 25%, ajungând la aproximativ 8% din PIB, fiind cea mai importantă componentă a sistemului financiar non-bancar din România. Astfel, şi în acest an, fondurile de pensii private au continuat evoluţia pozitivă, consemnată de la începutul sistemului de pensii private din Romania, activele depăşind valoarea de 18 miliarde de euro. Aceste creşteri s-au realizat pe fondul unei situaţii economice marcate de incertitudini cauzate de evoluţia pandemiei, care a perturbat activitatea întreprinderilor la nivel global, unele industrii fiind mai afectate decât altele. Redresarea economică a început spre sfârşitul anului 2020, după corecţiile ample din trimestrul II (în care datoria şi deficitele au explodat, iar scăderea economică a fost semnificativă) şi a depins şi de capacitatea măsurilor implementate de guvernele şi băncile centrale de a atenua efectele negative ale pandemiei COVID-19 asupra economiei globale", a explicat Dan Armeanu, conform unui articol, remis luni.
El susţine că răspunsul monetar şi fiscal a fost mai cuprinzător şi mai rapid decât în cazul crizei financiare din 2008-2009, statele direcţionând resurse masive pentru sprijinirea sectoarelor afectate de criză şi asigurarea de lichiditate în pieţele financiare. Intervenţiile guvernamentale de sprijinire a economiei şi a salariaţilor direct afectaţi au reuşit să compenseze într-o oarecare măsură aceste efecte, dar odată cu prelungirea pandemiei s-a majorat datoria guvernamentală şi inflaţia, parţial şi ca urmare a suprapunerii cu creşterea abruptă a preţurilor la energie şi a necesităţii de a promova energia verde.
"Cu toate acestea, fondurile de pensii au beneficiat de evoluţia pozitivă a pieţelor de capital, inclusiv de cea a Bursei de Valori Bucureşti, după perioada martie 2020, când piaţa a avut un moment de volatilitate crescută, ca reacţie la apariţia pandemiei şi a lock-down-ului. Ulterior acestui moment, indicele BET a recuperat pierderea şi a crescut cu aproximativ 19% peste nivelul consemnat înainte de pandemie. Având în vedere faptul că majoritatea titlurilor de capital din portofoliile fondurilor de pensii private, reprezentând aproximativ 25% din total active, a fost investită pe piaţa locală, fondurile au beneficiat de această evoluţie, în condiţiile menţinerii unui profil de risc moderat, datorat investirii a peste 60% din portofoliul investiţional în titluri de stat. Astfel, prin politica de investiţii a administratorilor, fondurile de pensii private au dovedit rezilienţă într-un context volatil, prin optimizarea şi diversificarea echilibrată a portofoliilor", a spus Dan Armeanu.
În contextul politicilor de mediu, a pactului verde european, Dan Armeanu a menţionat că o parte din investiţiile fondurilor de pensii se vor îndrepta şi către instrumente financiare "verzi" pe măsură ce administratorii vor integra factorii ESG în strategiile de investiţii. Mai mult, pe lângă activitatea de investiţii, fondurile de pensii au efectuat în mod constant plăţi către participanţi, iar în acest an plăţile de activ achitate de fondurile de pensii private au depăşit borna de 1 miliard lei de la începutul sistemului.
El a precizat că, în cursul anului 2021, activitatea Sectorului Sistemului de Pensii Private a vizat şi consolidarea cadrului legal aplicabil sistemului pensiilor private, prin elaborarea de reglementări secundare necesare derulării în condiţii optime a activităţilor tuturor entităţilor implicate în domeniu.
"Unul dintre principalele obiective la nivelul sistemului de pensii private vizează integrarea tehnologiilor digitale în cadrul operaţiunilor care se derulează la nivelul pieţei, atât între administratori şi participanţi, cât şi între autoritatea de supraveghere şi administratorii de fonduri de pensii. Acest obiectiv ambiţios s-a finalizat odată cu modificarea cadrului de reglementare, care permite implementarea şi utilizarea soluţiilor digitale. Dezvoltarea accelerată a tehnologiei din ultimii ani, impactul acesteia asupra pieţei financiare, precum şi criza sanitară, au condus la necesitatea identificării de noi alternative de comunicare în cadrul sistemului de pensii private din România, cu precădere între participanţii la fondurile de pensii private şi administratorii acestor fonduri", a susţinut Dan Armeanu.
Potrivit vicepreşedintelui ASF, procesul de digitalizare a sistemului de pensii private din România a vizat atât optimizarea relaţiei participanţilor la fondurile de pensii administrate privat (Pilon II) şi la fondurile de pensii facultative (Pilon III) cu administratorii fondurilor, pentru a asigura o comunicare mai rapidă şi o informare mai facilă cu privire la contul de pensie privată, cât şi a celei dintre Autoritatea de Supraveghere Financiară şi administratori.
În acest sens, a fost demarat un proces amplu de modificare şi completare a normelor care reglementează activităţile de aderare a participanţilor la fondurile de pensii, a celor referitoare la utilizarea activului personal net, transferul participanţilor şi marketing aferente Pilonului II şi Pilonului III.
Prin modificarea normelor existente s-a urmărit: – transmiterea de către participanţii la fondurile de pensii facultative, care au împlinit vârsta de 60 de ani, a documentaţiei necesare utilizării activului personal net prin mijloace electronice, inclusiv prin aplicaţii puse la dispoziţie de către administrator, precum şi semnarea cererii de plată a activului personal net, prin intermediul semnăturii electronice calificate,în funcţie de opţiunea acestora; – acordarea posibilităţii de utilizare a semnăturii electronice calificate pentru semnarea actului individual de aderare de către participanţii care doresc să se transfere la un alt fond de pensii administrate privat, respectiv la un alt fond de pensii facultative; – acordarea posibilităţii persoanelor eligibile de a semna actul individual de aderare şi prin intermediul semnăturii electronice calificate.
Totodată, au fost aduse completări cu privire la termenele de transmitere a documentelor în format electronic, precum şi modificări ale procesului de reavizare a agenţilor de marketing persoane fizice; – transmiterea informării anuale cu privire la situaţia activului personal prin mijloace electronice, în funcţie de opţiunea participanţilor; – crearea unui cadru de reglementare solid, unitar, în scopul consolidării mecanismelor de supraveghere, pentru protecţia mai eficientă a participanţilor şi pentru furnizarea de informaţii suficiente, adecvate şi relevante către ASF şi către participanţii şi beneficiarii la un fond de pensii private.
De asemenea, a fost eliminată posibilitatea transmiterii unor documente în format tipărit (situaţiile financiare anuale, raportările contabile semestriale, raportul anual, etc.), acestea urmând a fi transmise prin intermediul sistemului informatic de raportări (SIR), relaţia dintre administratori şi Autoritatea de Supraveghere Financiară fiind astfel complet digitalizată.
Prin urmare, prin reglementări de nivel secundar, care prevăd implementarea tehnologiei digitale, a fost eficientizată întreaga activitate a sistemului de pensii private din România.
Dan Armeanu susţine că un alt obiectiv important la nivelul sectorului de pensii private a fost adoptarea cadrului legal ce reglementează funcţionarea fondurilor de pensii ocupaţionale, care completează sistemul pensiilor private cu o nouă componentă. Pe lângă elaborarea legislaţiei secundare, ASF a propus un set de facilităţi fiscale de care să beneficieze angajatorii care doresc înfiinţarea unui fond de pensii ocupaţionale.
Creşterea componentei pensiilor facultative, atât cele personale, pilon III, cât şi cele ocupaţionale, pilon IV, se poate realiza prin modificarea comportamentului de economisire şi prin redirecţionarea către fondurile de pensii pilon III şi pilon IV a unei parţi din economiile realizate prin intermediul depozitelor bancare.
Astfel, economisirea pe termen scurt din depozitele bancare se poate transforma în economisire pe termen lung prin intermediul fondurilor de pensii private. Mai mult, ţinând cont de raportul supraunitar depozite – credite, economisirea din sectorul bancar poate fi valorificată de fondurile de pensii cu efecte de multiplicare în economie. Această abordare nouă va asigura la nivel macroeconomic o dezvoltare sustenabilă, iar la nivel individual securitate şi bunăstare financiară la pensie.
Totodată, Armeanu a precizat că în acest an ASF a lărgit gama de investiţii a fondurilor de pensii private şi a permis administratorilor să investească activele fondurilor de pensii private în obligaţiuni corporatiste ale emitenţilor din România fără rating şi în obligaţiuni corporatiste care au calificativul non-investment grade, cu condiţia ca niciunul dintre calificativele acordate de către agenţiile de rating stabilite să nu fie mai mic de BB-, BB-, respectiv Ba3, iar acţiunile respectivilor emitenţi să fie admise la tranzacţionare. Sunt astfel încurajate deopotrivă investirea în emitenţii din România, cât şi listarea acestora pe piaţa de capital, pentru a putea beneficia de resursele fondurilor de pensii private, în condiţii de transparenţă, lichiditate şi siguranţă.
Mai mult, pentru a asigura menţinerea unui risc redus al portofoliului fondurilor de pensii în contextul economic general, marcat de criza sanitară, de impactul generat de reducerea activităţii economice, s-a realizat modificarea temporară a limitei maxime aplicabile investiţiilor fondurilor de pensii private în titluri de stat. Astfel, se prelungeşte perioada de un an, stabilită prin Norma nr. 22/2020, prin care se permite administratorilor să investească activele fondurilor de pensii private pe care le administrează în titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor din România, de state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, într-un procent care poate depăşi limita de 70% stabilită prin reglementări, cu încă un an, condiţiile şi exonerările stabilite prin Norma nr. 22/2020 rămânând valabile.
În condiţiile schimbării structurii de vârstă a populaţiei, datorate creşterii speranţei de viaţă şi scăderii natalităţii, tendinţă care se va menţine în următoarele decenii, sistemul de pensii de stat va fi supus unor presiuni mari pentru a asigura un trai decent şi îndestulător a pensionarilor. Soluţia adoptată la nivel internaţional pentru eliminarea dependenţei exclusive de pensia de stat a constat în promovarea pensiilor private, complementare pensiei de stat.
Potrivit oficialului ASF, diversificarea surselor de venit la pensie a reprezentat o temă de interes în ultimii 13 ani, odată cu înfiinţarea fondurilor de pensii private, pilon II şi pilon III, iar fondurile de pensii private, atât cele obligatorii, dar în special cele facultative, vor asigura un venit care va suplimenta componenta de stat a pensiei şi vor contribui la reducerea diferenţei între venitul din salariu şi venitul din pensie. Astfel, sistemul de pensii private, în special prin componenta facultativă şi ocupaţională, are menirea şi capacitatea de a reduce diferenţa dintre salariu şi pensie şi de a contribui la menţinerea unui venit de înlocuire ridicat la pensie. Nu trebuie omis faptul, că prin această forma de acumulare pe perioade lungi de timp creşte avuţia individuala financiară, în unele cazuri aceasta fiind unica formă de economisire.
"În concluzie, în anul 2021, piaţa pensiilor private şi-a continuat evoluţia pozitivă înregistrată de la începutul sistemului, iar obiectivele stabilite la nivel de piaţă referitoare la digitalizare, pensii ocupaţionale şi politică investiţională au fost îndeplinite în totalitate. În condiţiile unei dinamici demografice negative şi a creşterii speranţei de viaţă va fi dificilă asigurarea a unui nivel confortabil al pensiei în următoarele decenii, în situaţia în care unică sursă a pensiei va proveni din sistemul de tip pay-as-you-go. Un sistem robust de acumulare pentru o pensie privată depăşeşte cu mult beneficiile suplimentare pentru pensie prin efectele de multiplicare pe care le generează în economie, fondurile acumulate şi investite prudent contribuie totodată la asigurarea unei alternative de finanţare a societăţilor viabile, care să genereze plusvaloare economică", a mai spus Dan Armeanu, informează Agerpres.