Asa cum toata lumea o stie, depresia afecteaza starea de dispozitie. In plus, cercetatorii de la Wellcome Trust Centre for Human Genetics (WTCHG), un institut de cercetare asociat Universitatii Oxford, au descoperit ca depresia afecteaza si ADN-ul. Aceasta descoperire uimitoare ar putea contribui la o detectare intr-un stadiu incipient a afectiunii si la o ameliorare a tratamentelor contra acestei tulburari mintale.
Cercetatorii britanici spun ca au fost surprinsi de rezultatele studiului lor, care au fost obtinute oarecum din intamplare. Potrivit prestigioasei reviste Current Biology, cercetatorii de la WTCHG incercau initial sa afle daca exista o gena vinovata de aparitia depresiei sau asociata cu ea. Ei au realizat un studiu pe un esantion de 11.000 de persoane care sunt sau au fost victime ale depresiei. Voluntarii au trecut, de asemenea, printr-o serie de teste medicale.
Cu toate acestea, savantii nu au gasit o gena care sa fie asociata cu aceasta tulburare a starii de dispozitie. Totusi, ceea ce au descoperit – din intamplare – nu este un fapt lipsit de insemnatate: o legatura intre depresie, cresterea ADN-ului mitocondrial – al doilea genom al celulei – si telomeri de talie mai mica. Mitocondriile sunt uzinele de energie ale celulelor. Ele furnizeaza energia de care celulele au nevoie pentru a functiona. In timpul unui episod de depresie, mitocondriile devin mai putin eficiente, iar organismul este obligat sa compenseze, crescand numarul lor, pentru a satisface nevoile de energie ale celulelor, tesuturilor si organelor. Telomerii, acele mici „caciuli“ pozitionate la capetele fragmentelor de ADN, au rolul de a proteja cromozomii in fata procesului de degradare si, deci, sa impiedice astfel o pierdere de informatie genetica. De fiecare data cand o celula se divide, lungimea telomerului devine mai mica, pana cand celula respectiva nu mai poate sa se divida. Acesta este un fenomen care poate fi rezumat printr-un singur cuvant: imbatranire.
Cercetatorii britanici au incercat apoi sa confirme aceste schimbari moleculare in teste pe soareci, care au fost supusi unui stres acut intr-un program de patru saptamani. Rezultatul: micile rozatoare si-au marit intr-adevar genomul mitocondrial si prezentau telomeri de talie redusa. Dupa patru saptamani, cercetatorii au constatat ca cele doua fenomene erau partial reversibile. Or, in cazul unei depresii, revenirea la starea initiala este mult mai complicata, potrivit autorilor studiului, care spun ca depresia ar putea provoca o scadere a duratei de viata.