Ghinion pentru toata lumea- comercianti, organizatori si cumparatori. Se pare ca vanzatorilor nemultumiti ( cei care au fost prezenti luna trecuta in cadrul sedintei de Consiliul Local si au tras un semnal de alarma in legatura cu preturile solicitate de firma bucuresteana care se ocupa de organizarea tuturor sarbatorilor barladene, e vorba de 5750 de lei pentru trei zile) le-a ascultat oful autoritatea divina. Orasul s-a aflat sub cod galben de ploi si putini cetateni s-au incumetat sa iasa din casa, daramite sa stea pe terasele amenajate pe esplanada.Printre farfurii, bijuterii din argint si oale de sarmale productie China au fost prezenti si cativa mesteri populari care incercau sa pastreze traditia vie. Astfel, doritorii de hand-made puteau achitiziona tablouri facute din oase de peste, sculpturi din lemn, camasi traditionale si bijuterii extraordinar de frumoase.
Un mester hatru, parca scos din povestile lui Creanga te invita sa te joci cu kendama autohtona ( o lingura de lemn ce avea prinsa o nuca, sa iti cumperi cusma buclucasa sau “ punguta cu doi lei”). La un alt stand o doamna era dovada vie ca , niciodata, traditia nu va muri. Insirate frumos pe umerase iti faceau cu ochiul niste superbe camasi, una mai frumoasa ca cealalta. Cea mai scumpa si cea mai frumoasa iie putea fi achizitionata cu 1000 de lei iar femeia a lucrat la ea nu mai putin de doua saptamani. Ne-am continuat periplul si am descoperit un alt stand din care, urmasele Evei isi puteau achizitiona bijuterii din zona Maramuresului. Salbe compuse din nenumarate margelute si bratari iti luau ochii. Pentru toate aceste lucruri se merita sa iesiti din casa.
In rest, vesnica si proasta organizare-zona era cucerita de personaje tuciurii care te agresau fonic cu celebra intrebare “ imi dati si mie ceva”, reprezentantii politiei locale erau “ sublimi dar lipseau cu desavarsire” abia un singur personaj l-am gasit conversand la bariera situata langa biserica “ Sfantul Gheorghe” cu taxatoarea, lipsa locurilor de parcare a creat dispute si nervi tuturor celor care s-au incumetat sa iasa la cumparaturi cu masina, taraba cu produsele toamnei avea aceleasi preturi pe care le gasim zilnic la comerciantii locali.
Concluzia: nimeni nu a dorit sa invete nimic din experienta celorlalte sarbatori, respectul fata de cheltuirea banului public nu a preocupat pe nimeni , iar barladeanul isi va plati in continuare constiincios taxele si impozitele. Le sugeram autoritatilor locale sa dea o fuga pana la Vaslui si sa isi ia notite in ceea ce priveste organizarea unui asemenea eveniment. Intre cele doua actiuni e diferenta de o saptamana, capitala de judet avand si ea “ sarbatoarea recoltei”.
Dar, probabil e lung drumul pana acolo si soseaua de centura este extrem de aglomerata.