Banca Centrală Europeană va anunța în 26 octombrie reducerea volumului achizițiilor lunare de active de la 60 la 40 de miliarde de euro, de la 1 ianuarie 2018, conform unui sondaj realizat de Reuters în rândul a peste 100 de economiști, în perioada 11-17 octombrie.
Programul de achiziții de active al BCE, cunoscut ca relaxare cantitativă (QE), expiră la sfârșitul acestui an iar Consiliul guvernatorilor BCE va decide, la reuniunea de politică monetară din 26 octombrie, dacă va prelungi sau nu acest program.
Programul ar urma să fie prelungit cu șase sau cu nouă luni, estimează economiștii.
”Reuniunea din octombrie va fi probabil unul din cele mai mari măsuri de reechilibrare din istoria BCE, care va trebui să reducă volumului achizițiilor lunare de active, pentru a diminua temerile unor oficiali, dar în același timp instituția va trebui să mențină o politică monetară suficient de relaxată pentru a-și atinge ținta de inflație”, a apreciat Peter Vanden Houte, economist șef la ING.
Majoritatea participanților la sondaj se așteaptă ca BCE să aștepte până în 2019 înainte de a majora ratele dobânzilor, puțini economiști fiind de părere că acest moment ar putea avea loc la începutul anului viitor.
Economia zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 0,5% în trimestrul trei din 2017, după o creștere de 0,6% în precedentele trei luni. Pe ansamblul acestui an expansiunea estimată pentru PIB-ul zonei euro este de 2,2%.
Sursele care au dorit să-și păstreze anonimatul au declarat recent pentru Reuters că următoarea mutare a BCE nu a fost încă stabilită, dar există un consens în rândul oficialilor că trebuie să trimită un semnal cu privire la reducerea stimulentelor, având în vedere creșterea economică puternică, dar în același timp să își demonstreze angajamentul față de o perioadă prelungită de relaxare monetară.
Potrivit surselor, o prelungire cu șase luni a programului de achiziții de active ar fi prea scurtă, în timp ce o prelungire pentru o perioadă de 12 luni ar fi una problematică pentru că BCE riscă să nu găsească obligațiuni eligibile pe care să le cumpere, ceea ce ar rezulta în achiziții lunare relativ reduse. Concret, BCE vrea să evite situația în care va ajunge să dețină mai mult de o treime din obligațiunile germane sau să cumpere mai multe obligațiuni emise de alte state.
Potrivit unei estimări preliminare publicate recent de Oficiul european de statistică (Eurostat), rata anuală a inflației în zona euro a rămas stabilă în luna septembrie, la 1,5%.
Săptămâna trecută, FMI a cerut BCE și altor bănci centrale să nu renunțe la programul de relaxare cantitativă „până când există indicii ferme că inflația a revenit la țintă”.
Misiunea principală a BCE este stabilitatea prețurilor, definită ca o creștere a prețurilor mai mică, dar apropiată de 2%. Timp de aproape trei ani, inflația în zona euro s-a situat sub ținta de 2% avută în vedere de BCE și, conform noilor estimări, nici în următorii ani nu se va apropia de obiectivul țintă.
În condițiile în care se apropie momentul în care vor fi eliminate măsurile de stimulare fără precedent adoptate de băncile centrale în ultimii ani, investitorii caută indicii care să îi ajute să determine cât de mult vor înăspri politica monetară băncile centrale și cum se va renunța la politicile neconvenționale care au menținut dobânzile la minime istorice.
În 7 septembrie, Banca Centrală Europeană și-a îmbunătățit estimările privind creșterea economică înregistrată de zona euro în 2017, dar și-a revizuit prognoza de inflație ca urmare a aprecierii monedei euro.
Conform noilor estimări ale BCE, Produsul Intern Brut al zonei euro ar urma să înregistreze o creștere de 2,2% în acest an, față de un avans de 1,9% cât estima în luna iunie. În schimb, prognoza de creștere pentru următorii ani a rămas neschimbată la 1,8% în 2018 și la 1,7% în 2019.
În ceea ce privește inflația însă, BCE și-a redus proiecțiile în urma aprecierii monedei euro. Conform noilor estimări, prețurilor de consum în zona euro ar urma să crească cu 1,5% în acest an, urmând ca în 2018 să înregistreze un avans de 1,2% și unul de 1,5% în 2019. Comparativ, în luna iunie a acestui an, BCE se aștepta ca prețurile de consum să crească cu 1,5% în acest an, cu 1,3% anul viitor și cu 1,6% în 2019.
Moneda euro s-a apreciat cu 13% în raport cu dolarul în acest an, o dovadă a creșterii economice robuste din zona euro, însă aprecierea monedei euro limitează inflația pentru că reduce costul importurilor.
AGERPRES