Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (Apador-CH) si alte trei organizatii neguvernamentale au redactat o scrisoare deschisa in care isi exprima ingrijorare cu privire la un proiect de supraveghere in masa implementat de Serviciul Roman de Informatii (SRI), cu o finantare europeana. Scrisoarea – adresata mai multor institutii nationale si europene (Comisia Europeana, Ministerul Fondurilor Europene, Primul ministru, MCSI, Comisia de control a SRI, CSAT) – dezvaluie ca respectivul proiect, „SII Analytics”, are potential de supraveghere generalizata a intregii populatii a Romaniei – un adevarat sistem informatic Big Brother – fara a avea prevazuta vreo masura de garantare a drepturilor cetatenesti sau de limitare a accesului SRI sau al altor institutii publice la datele personale colectate si integrate in acest sistem, situatie ce duce la incalcarea drepturilor fundamentale.
Principalele probleme ale proiectului au fost publicate, pe larg, chiar pe siteul apador.org:
1. Supraveghere generalizata prin combinarea bazelor de date
Proiectul isi propune sa aduca impreuna baze de date de la majoritatea institutiilor publice romanesti si sa permita cautarea avansata in acestea a oricaror informatii despre toti cetatenii. De exemplu prin capitolul de „analiza comportamentala”, orice cetatean ar putea avea o fisa „de buna purtare” (constituita din informatii adunate din toate bazele de date guvernamentale), inclusiv viitorii parlamentari, judecatori, procurori sau antreprenori, fise ce pot fi folosite in scopuri nelimitate. Acestea pot fi corelate cu alte informatii publice (de ex. Informatiile de pe un cont de Facebook), pentru crearea de profile individuale.
2. Lipsa oricaror garantii si potentialul de abuz
Prin agregarea bazelor de date, SRI va avea acces necontrolat la orice informatie despre toti cetatenii, o chestiune nereglementata in acest moment in legislatia romana. Legea de functionare a SRI dateaza din 1991 si ea nu prevede mecanisme eficiente de control prin care sa se garanteze ca riscul abuzurilor de orice fel este redus si ca atunci cand se produc abuzuri ele vor putea fi sanctionate, iar victimele despagubite.
Acest proiect, de exemplu prevede ca informatiile despre cetateni pot fi accesate de pe un numar urias de terminale (peste 750), deci practic orice persoana din cele peste 1000 ce vor avea acces la sistem va avea posibilitatea sa il foloseasca si in orice scop personal, fara a putea fi controlate efectiv sau fara ca cetateanul sa stie.
3. Bani europeni pentru incalcarea drepturilor europene
Proiectul a fost depus pe 9.06.2016, la o zi dupa ce apelul pentru fondurile europene structurale (axa 2 – OS 2.3) a fost lansat public, si a fost aprobat foarte repede, in ciuda faptului ca acesta incalca in mod flagrant documentele constitutive ale Uniunii Europene, in speta dreptul la viata privata si la protectia datelor cu caracter personal (Art 7 si 8) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. In acest moment SRI deruleaza deja o licitatie pentru achizitia echipamentelor necesare si a softurilor.
4. Rolul SRI in eGuvernare & scopul ascuns al proiectului
Conform legii, SRI nu are nicio competenta pe domeniul eGuvernarii sau pe „dezvoltarea functiei de preventie, detectare si luare de masuri pentru reducerea redundantei platilor in zona publica”, asa cum sunt scopurile declarate ale proiectului. Mai mult, anumite parti din proiect (vezi capitolele de „Recunoastere faciala” sau „Interceptarea comunicatiilor” din documentul explicativ) ne indica faptul ca proiectul are de fapt si un scop nedeclarat – acela de supraveghere generalizata a intregii populatii. De exemplu, baza de date de recunoastere faciala cu aproximativ 50-60 de milioane de imagini frontale (gen carte de identitate sau pasapoarte), la care SRI are acces nelimitat si nesupravegheat, nu are nici o utilitate/justificare in „prevenirea fraudei”, asa cum pretinde SRI in descrierea proiectului, fiind de fapt o forma de spionare a vietii private a tuturor cetatenilor.