O adevarata bomba se regaseste in incheierea data de judecatoarea Francisca Vasile, de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, la solutia prin care ICCJ a desfiintat ordonantele procurorilor PICCJ Carmen Rusu si Cristian Lazar, prin care se clasase plangerea Printului Paltin Sturdza impotriva procurorului DNA Iulian Nica. In aceasta incheiere, judecatorul de la ICCJ acuza faptul ca SRI a manipulat si modificat stenogramele in baza carora au fost arestati printul Paltin Sturza, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam si altii.
“Transcrieri continand alterari au fost introduse in actul de sesizare, generand solutii, fiind luate cele mai severe masuri… Transcrierile alterate au fost preluate in referatele cu propuneri vizand arestarea preventiva… Consecintele juridice s-au produs la momentul valorificarii transcrierilor alterate in procedurile de luare a masurilor preventive”, afirma judecatoarea Francisca Vasile prin incheierea nr. 18 din 11 ianuarie 2017, prin care s-au desfiintat ordonantele procurorilor PICCJ Carmen Rusu si Cristian Lazar, prin care se clasase plangerea Printului Paltin Sturdza impotriva procurorului DNA Iulian Nica, informeaza Luju.
In acest dosar au fost retinuti si mai apoi arestati preventiv Paltin Gheorghe Sturdza, fostii parlamentari Ioan Adam si Viorel Hrebenciuc, dar si altii.
In iunie 2015, Printul Paltin Sturdza a formulat plangere penala impotriva procurorului DNA Iulian Nica si ofiterilor de politie judiciara Sandu MihaiBucurenciu, Ovidiu Iordache si Nicolae Ciprian Feticu de la DNA Brasov, acuzand falsificarea grosolana a stenogramelor unor inregistrari care fusesera ridicate de la locuinta sa cu ocazia unei perchezitii domiciliare. Plangerea care viza comiterea infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare, abuz in serviciu, fals intelectual si constituire de grup infractional organizat a fost clasata de procuroarea PICCJ Carmen Rusu prin ordonata din 2 iunie 2016. Ordonanta procuroarei Rusu a fost atacata de Paltin Sturdza, fara succes insa caci fostul sef al Sectiei de urmarire penala si Criminalistica Cristian Lazar a respins plangerea prin ordonanta din 5 decembrie 2016. Evident, cele doua ordonante au fost atacate de Paltin Sturdza la Inalta Curte, iar in 11 ianuarie 2017 judecatoarea Francisca Vasile a admis actiunea.
Iata cateva pasaje din motivarea judecatoarei Francisca Vasile de la ICCJ:
„Procurorul investit cu solutionarea plangerii a constatat existenta neconcordantelor intre inregistrari si transcrieri invocand chiar trecerea eronata in transcriere a mentiunii ‘spaga a doua’, in loc de ‘faza a doua’, insa a considerat ca sunt incidente doua situatii de fapt cu valente exoneratoare de raspundere penala: in cursul judecarii in fond a dosarului in care petentii au calitatea de inculpati s-au asigurat transcrierea corecta a inregistrarilor, iar inadvertentele nu au denaturat sensul conversatiilor ori nu au agravat situatia juridica a inculpatilor; transcrierile sunt realizate de lucratori SRI si doar preluate de organul de cercetare penala (lucratori de politie) si certificate apoi de procurorul de caz.
Constatarile Judecatorului de camerea preliminara in solutionarea plangerii
(…)
In ceea ce priveste amploarea sau cantitatea erorilor incluse in transcrierile certificate, Judecatorul constata ca in procesele verbale sunt multiple erori, petentii invocand aproximativ 1000 in 19 procese verbale (484 clipuri, video sau audio). De asemenea, se constata ca in cuprinsul ordonantelor au fost analizate numai o parte dintre aceste erori.
In ceea ce priveste natura erorilor se pot identifica: inlocuiri de cuvinte; omisiuni de replici, cuvinte, sintagme; introducere de cuvinte, sintagme ori chiar propozitii intregi; amalgamarea interlocutorilor ori replicilor; modificarea sensului prin semne de punctuatie.
Procurorul neaga un unic aspect si anume acela referitor la relevanta juridica a alterarilor din cuprinsul proceselor verbale de transcriere a inregistrarilor.
Judecatorul de camera preliminara vazand substanta alterarilor evocate de petent si neconstatate de procuror, amploarea sau intinderea fara precedent in cadrul activitatii judiciare a acestor erori, considera concluiza referitoare la lipsa de relevanta juridica a alterarilor ca fiind eronata si, in consecinta, solutia din ordonanta de clasare este netemeinica.
Astfel, sustinerea ca sintagma ‘spaga a doua’ are aceleasi consecinte si inteles in cadrul procesului penal ca si sintagma ‘faza a doua’ ori ca sintagma ‘Uta n-a cantat’ are aceleasi consecinte ori intele cu sintagma ‘Uta n-a prins’ este nefundamentata. Sintagma ‘spaga a doua’ nu numai ca are legatura cu obiectul material al infractiunilor imputate petentilor, dar are si amplitudinea de a constitui un probatoriu direct, util si eficient in raport cu acuzatia, elemente ce lipsesc in situatia sintagmei ‘faza a doua’. (…) Greutatea acestor alterari face inutila examinarea altora similare.
In ceea ce priveste producerea de consecinte juridice, relevant este faptul ca aceste transcrieri continand alterari au fost introduse in actul de sesizare sau in referatele continand propunerea de arestare preventiva, fiind evaluate ca atare si generand solutii, fie in cadrul procedurii de camera preliminara, fie in faza de urmarire penala, in ambele situatii fiind luate cele mai severe masuri preventive. Aceste aspecte dovedesc consecintele juridice produse direct fata de justitiabili.
(…)
Sub aspectul consecintelor juridice produse nu are relevanta faptul ca numai o parte din transcrierile alterate au fost preluate in rechizitoriu ori in referatele cu propuneri vizand arestarea preventiva, deoarece judecatorul investit cu solutionarea cauzei, fie in procedura de camera preliminara, fie in procedura luarii, prelungirii ori mentinerii masurii preventive, evalueaza tot probatoriul administrat si aflat in dosarul de urmarire penala, iar nu numai actul de sesizare si/ori probatoriile evocate in acesta.
Simplul fapt ca instanta de judecata a constatat, prin incheierea din data de 22 iunie 2016, in dosarul 278/1/2015, in cursul judecatii in fond a actiunii penale, ca existenta transcrierilor initiale dublate de transcrierile din volumele ‘Bis’ continand rectificari, inaintate de procurorul de caz, ingreuneaza major administrarea probelor si a solicitat refacerea, pe perioada vacantei judecatoresti a transcrierilor, face dovada consecintelor juridice directe produse fata de actul de justitie.
(…)
Conform declaratiei de martori (Iordache Ovidiu, Bucurenciu Sandu Mihai si Feticu Nicolae Ciprian, Nica Marius), lucratorii de politie au preluat notele de redare intocmite de lucratori SRI, au impartit notele si fisierele audio aleatoriu, au intocmit procesele verbale de transcriere prin copiere, au verificat sumar redarea respectiv inceputul acesteia si nu au ascultat in totalitate convorbirile datorita volumului de lucru.
Aceasta maniera de lucru relalata neechivoc, chiar daca exclude ca forma de vinovatie intentia pentru faptuitorii indicati in plangere, nu exclude culpa in indeplinirea sarcinilor de serviciu referitoare la realizarea transcrierilor convorbirilor telefonice in conditiile codului de procedura penala. Volumul extrem de mare de inadvertente de transcriere face ca un efort minim depus in cadrul ascultarii inregistrarilor comparativ cu notele de redare SRI sa fi fost suficient pentru a constata erorile. De asemenea, preluarea pasajelor in rechizitoriu reclama din partea procurorului acelasi efort. Desi aceasta verificare va fi facuta de instanta, consecintele juridice s-au produs la momentul valorificarii transcrierilor alterate in procedurile de luare a masurilor preventive si de trimitere in judecata, astfel cum s-a aratat anterior. Producerea consecintelor probeaza consumarea infractiunilor in legatura cu serviciul (abuzul sau neglijenta in serviciu).
Organul judiciar trebuie sa identifice autorii notelor de redare initiale, respectiv lucratorii SRI si in functie de statutul acestora (personal civil sau militar) si sa decida oportunitatea continuarii investigatiilor sau masuri de declinare in favoarea procurorului militar competent.
Investigatiile ulterioare presupun identificarea si audierea acestor faptuitori (lucratori SRI); decelarea eventualei conivente infractionale; stabilirea formei de vinovatie si in raport cu aceasta caracterizarea in drept; aspecte necesare evaluarii intrunirii conditiilor angajarii raspunderii penale fata de infractiunile de abuz in serviciu, fals intelectual si constituire de grup infractional organizat”.
Sursa: www.luju.ro