Curtea Constitutionala a decis, miercuri, ca Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa este constitutionala, respingand sesizarea PNL, care a contestat mai multe articole din actul normativ adoptat de Camera Deputatilor in 15 aprilie.
Decizia de respingere a sesizarii depuse de grupul parlamentar al PNL din Camera Deputatilor a fost luata cu unanimitate de catre judecatorii Curtii Constitutionale.
Camera Deputatilor a adoptat, in 15 aprilie, proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.
Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputatilor a depus, in 22 aprilie, sesizarea la Curtea Constitutionala, aratand ca legea incalca liberul acces la justitie si proprietatea, introduce o discriminare si poate afecta industria. Sesizarea PNL a vizat 15 articole din proiectul de lege.
Deputatul PNL Theodor Nicolescu declara atunci ca prin accesul la buletinul procedurilor de insolventa, pe internet, se poate vedea daca s-a admis o cerere de deschidere a procedurii de insolventa sau ca exista un raport al administratorului judiciar, insa nu exista niciun fel de detaliu gratuit cu privire la ce s-a discutat si s-a dispus in cauza respectiva.
„Din punctul nostru de vedere, aceasta este o grava incalcare a accesului la justitie, pentru ca fiecare cetatean, pentru a putea participa la procedura, trebuie sa stie despre ce este vorba in acea procedura, trebuie sa vada citatia, trebuie sa vada subiectele care se discuta la adunarea creditorilor. Pentru a ataca hotararile judecatoresti, trebuie sa le cunoasca, or hotararile judecatoresti se publica numai pe buletinul procedurilor de insolventa”, sustinea deputatul PNL Theodor Nicolescu, mentionand ca accesul este in prezent doar contra cost.
Un alt subiect contestat de PNL privea introducerea posibilitatii ca administratorul judiciar provizoriu sa poata sa faca vanzari din patrimoniul societatii pentru a acoperi cheltuielile de procedura.
„Legea nu spune in ce constau aceste cheltuieli de procedura (…) Daca pentru a publica la Registrul Comertului ceea ce a decis instanta cu privire la deschiderea procedurii e nevoie de bani, nimic nu-l opreste pe administratorul judiciar sa vanda cel mai valoros activ al societatii respective, pentru ca nu exista niciun criteriu de stabilire a ce se scoate la vanzare. Daca societatea respectiva ar avea un singur activ, il vinde ca sa plateasca la Registrul Comertului. E o procedura care scapa controlului creditorilor, care scapa controlului judecatorului, pentru ca acolo se spune ca intentia de a vinde se publica in buletinul procedurilor de insolventa si poate fi contestata numai in trei zile de la publicare”, explica Nicolescu.
Deputatul PNL mentiona ca in cazul in care debitorul este de rea credinta, legea ii permite acestuia prin intermediul administratorului judiciar, sa ascunda o parte din averea societatii. „Noi spunem ca aceasta este o incalcare a dreptului de proprietate si a creditorilor si a debitorilor”, afirma Nicolescu.
Un alt argument invocat de deputatul PNL la acel moment, in sustinerea neconstitutionalitatii legii, privea faptul ca este lasat debitorul la mana furnizorilor de energie, de gaze, si de alte produse esentiale pentru functionarea societatii.
„Dau exemplul Oltchim. Daca Oltchim ar intra in procedura insolventei, pe legea asa cum a fost votata in Camera Deputatilor, dupa 90 de zile neputand evident sa acopere cheltuielile cu electricitatea si cu gazele, ar trebui sa-si inchida activitatea. Ar trebui ca miile de oameni care lucreaza acolo sa plece acasa, iar o eventuala repunere in functiune ulterioara ar fi extrem de costisitoare. Cu alte cuvinte, Oltchim ar intra in faliment in 90 de zile daca i s-ar aplica aceasta lege”, spunea deputatul PNL.
Deputatul PNL Alina Gorghiu preciza ca un alt argument al neconstitutionalitatii este continut in avizul Consiliului Legislativ, respectiv faptul ca Guvernul nu a prezentat un studiu de impact. Ea mentiona ca un alt aspect sesizat de Consiliul Legislativ piveste faptul ca era utila completarea proiectului cu insolventa regiilor autonome si a cea a unitatilor administrativ teritoriale, astfel incat acestea sa nu fie lasate pe seama unor amendamente care sa fie adaugate ulterior.
Deputatul PNL reclama inclusiv faptul ca nu este prevazuta insolventa persoanelor fizice, fapt care este o discriminare in raport cu persoanele juridice.