Lipsa somnului
În primul rând, este mai greu să-ți amintești lucruri când nu ai dormit. În al doilea rând, somnul întărește legăturile dintre celulele creierului care te ajută să îți amintești pe termen lung. În al treilea rând, este mai greu să-ți formezi amintiri atunci când mintea ta nu se poate focaliza din cauza lipsei de somn.
„Igiena somnului” bună poate ajuta: dormi 8 ore pe noapte, fă exerciții zilnic, respectă un program regulat de somn și evită alcoolul și cofeina târziu în timpul zilei.
Medicamente
Medicamentele care te sedează, cum ar fi somniferele și tranchilizantele, îți pot slăbi memoria. Dar la fel de vinovate pot fi și medicamentele pentru tensiunea arterială, antihistaminicele și antidepresivele. În plus, este posibil să reacționezi diferit decât altă persoană la aceeași pastilă sau la aceeași combinație de pastile.
Spune medicului despre orice probleme de memorie atunci când începe să iei un medicament nou. Acesta poate să ajusteze doza sau să prescrie o alternativă.
Diabet
Persoanele cu această boală au mai multe șanse de a dezvolta probleme de memorie, inclusiv demență, potrivit webmd.com. Este posibil ca nivelul de zahăr din sânge să afecteze micile vase de sânge numite capilare din creier. Sau poate fi faptul că insulină ridicată dăunează celulelor creierului. Oamenii de știință continuă să studieze problema.
S-ar putea să reușești să încetinești această scădere a memoriei dacă încerci să previi sau cel puțin să ții sub control diabetul cu medicamente, exerciții fizice și o dietă sănătoasă.
Moștenirea genetică
Genele – trăsături pe care le-ai primit de la părinții tăi – ajută la determinarea când și dacă memoria ta începe să se estompeze și dacă suferi de demență. Dar nu este simplu. Genetica pare să conteze mai mult în unele tipuri de demență decât în altele, iar o genă care afectează memoria la o persoană ar putea să nu aibă efect la alta. Un test genetic ți- ar putea oferi câteva informații utile.
Vârsta
Memoria tinde să se înrăutățească pe măsură ce îmbătrânești. Medicii o numesc demență atunci când începe să interfereze cu viața de zi cu zi. Numărul persoanelor cu Alzheimer, cea mai comună formă de demență, se dublează la fiecare 5 ani după vârsta de 65 de ani. Moștenirea genetică joacă un rol în această privință, la fel și alte lucruri precum dieta, exercițiile fizice, viața socială și boli ca diabetul, tensiunea arterială și boli de inimă.
Accident vascular cerebral
Un accident vascular cerebral oprește fluxul de sânge către o parte a creierului tău. Ulterior, țesutul cerebral deteriorat poate îngreuna gândirea, vorbirea, amintirea sau atenția. Se numește demență vasculară. Acest lucru se poate întâmpla și cu o serie de lovituri mici în timp.
Lucrurile care vă cresc riscul de accident vascular cerebral, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile de inimă și fumatul, pot provoca, de asemenea, acest tip de demență.