Desi v-ati fi asteptat ca mesele Ceausestilor sa abunde de mancaruri fandosite si care mai de care mai exotice, ei bine, lucrurile nu stateau chiar asa. Nici macar dupa ani buni in fruntea statului, Ceausescu nu a aderat la unele dintre elementele care caracterizau un nivel de trai ridicat. Ciocolata, cafeaua sau bauturile din import nu faceau parte dintre preferintele sale.
In volumul „La curtea lui Ceausescu” (aparut la Editura Amaltea, in 2004), Maria Dobrescu recompune, intervievand persoane din anturajul familiei Ceausescu, o zi obisnuita: „Ii placea sa manance simplu, ciorba de stevie, mancare de spanac, urzici. Nu era pretentios, daca stiai sa i-o faci din buruieni multe, era minunat. Carne de porc? Poate doar sambata si duminica.”
Mesele nu erau pline de bucate, ci totul era bine chivernisit. Se achizitiona cantitatea stricta de alimente, atat cat se putea consuma. Micul dejun era frugal: o cana de ceai cu lapte, o felie de sunca, una de branza si, din cand in cand, un ou fiert. La pranz, mergea numai bine un pahar de visinata.
Ce servea cuplul Ceausescu de Craciun sau de Revelion
Nici de Sarbatori preparatele rafinate nu-si gaseau locul. De Revelion, unul dintre momentele „marete” ale anului, alaturi de ziua „Tovarasului” (26 ianuarie), cei mai importanti oameni din stat se strangeau la Club-bazin Floreasca.
Mihaela Moraru Ceausescu, fiica lui Marin Ceausescu (fratele mai mare al fostului lider comunist), povesteste in volumul „Nu regret, nu ma jelesc, nu strig” (aparut la Editura Meteor Press) din ce se infruptau oaspetii sositi sa petreaca alaturi de „Marele Tovaras” la trecerea dintre ani. „Nici nu se compara rafinamentele culinare de acum cu asa-zisele rafinamente de la mesele Ceausestilor, chiar daca si ei ar fi avut acces, sa zicem, la fructe de mare. Dar nu le placeau. Ei mancau mancaruri traditionale, sarmale, friptura, pui la ceaun, piftie, salata de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sarbatoare. Daca lipseau era vai si-amar!
Lui Nicolae Ceausescu ii mai placeau in special preparatele traditionale din peste: ciorba de peste, plachia si saramura. Dar marea lui pasiune ramaneau sarmalele. De baut, se bea vin alb si tuica de pruna, fiarta si indulcita. Tanti Lenuta mai bea bauturi dulci, pentru femei, dar nu se imbata. Cam asta era meniul lor de ani de zile, la petreceri, la aniversari sau la Revelion”.
Meniul se intocmea de regula cu o seara inainte, bucatareasa pregatind mancare pentru 8-15 persoane. Cele mai cerute erau ciorbele acrite din belsug, fripturile la gratar si prazul umplut cu carne. Cat despre cei doi caini, Corbul si Sarona, si acestia se bucurau de indemanarea Irinei Sava. Daca dimineata mancau cremvrusti, la pranz puteau „servi” budinca de branza cu spaghete, legata cu zece oua, sau carne de vita cu zarzavat.
Interesant este ca unele dintre ingrediente soseau din te miri ce colt al tarii, ambalate in colete si expediate pe adresa presedintelui…
Multi oameni chiar credeau ca Ceausescu merita tot ceea ce este mai bun prin gospodarii: sunculite proaspat afumate, carnati condimentati, carne de porc, branzeturi.
Unii, mai gospodari, trimiteau chiar si lemne de foc sau carbuni, toate, evident, verificate strict de catre Securitate. Tot de domeniul alimentar amintesc si unele dintre cadourile pe care le-a primit Nicolae Ceausescu la diferite aniversari. In 1978, zile intregi oamenii din diferite institutii s-au straduit sa creeze cele mai potrivite daruri, pe masura celor 60 de ani ai presedintelui, cum ar fi niste stiuleti din porumb cu totul si cu totul din aur. Sau un borcan de zece kilograme umplut nu cu muraturi, ci cu… diamante sintetice. Generalul Maior Marin Neagoe, in cartea „35 de ani. Umbra lui Ceausescu”, descrie reactia pe care a avut-o primul om al tarii atunci cand a primit darurile: „Presedintele s-a incruntat si a tunat: Luati-le de aici chiar acum. Sa nu le mai vad. Nu sunt cadouri de ziua unui om. Sunt jafuri”.
sursa: observator