Despre marea capetenie Burebista, la prima vedere se stiu foarte multe. In realitate, este un personaj enigmatic care apare sub diferite nume si in putin surse istorice antice. Este descris ca o mare capetenie care a pradat o mare parte a Europei, i-a cucerit pe celti si s-a implicat in politica Romei. Burebista, gratie mai ales istoriografiei patriotarde comuniste din Romania, este un personaj foarte bine cunoscut al Istoriei romanilor. In general, generatiiintregi de scolari au invatat ca Burebista a fost un rege care a stapanit peste un presupus stat dacic centralizat si foarte bine organizat, cu legi proprii si sisteme superioare de administrare a populatiei. In realitate insa Burebista a fost un personaj enigmatic. Nu se stie cu certitudine ce stat a condus, daca a existat un stat dacic si, cu atat mai putin, cum functiona. Cu toate acestea, sunt cateva mentiuni antice cu privire la existenta si actiunile capeteniei Burebista.
Boerebista un ”barbat get”
Burebista este numele cunoscut de publicul larg, dar exista diferite variante ale numelui acestei capetenii. De exemplu, Strabon, in Geographia, il numeste Burebistas sau Boirebistas, in timp ce Iordanes ii spune Buruista. Mai este cunoscut si sub numele de Barabista in inscriptiile grecesti. Existenta sa pe teritoriile dacice este dovedita de cateva izvoare istorice antice. Totodata geograful grec Strabon ii atesta clar si apartenenta etnica „Burebistas, barbat get, luand conducerea neamului sau”, scria grecul. Totodata Burebista este atestat si de o inscriptie din orasul grecesc Dionysopolis dar si de Iordanes. Acesta din urma arata ca Burebista a trait in secolul I iHR fiind deja rege al daco-getilor in timp ce Sylla lua puterea la Roma in anul 82 iHR.
Tarabostesul din Muntenia
Totodata istoricii precum Constantin C. Giurescu sau Dinu Giurescu arata ca Burebista a fost din neam nobil, devenind la randul sau capetenie asupra tribului sau. Se banuieste ca era stapan peste neamul burilor din campia munteana si ca isi avea centrul puterii la Argedava si in niciun caz in zona Orastiei. ”Capitala acestei mari stapaniri a fost orasul Argedava. Nu se stie precis unde era situat; se banuieste insa ca in sudul sau in sud-vestul Carpatilor. Unii l-au identificat cu Arcidava, in Banat, altii l-au asezat pe raul Argesos (Argesul) cu al carui nume seamana“, scria Constantin C. Giurescu in „Istoria Romanilor“. Totodata istoricii mai sus mentionati sunt de parere ca in 82 iHR Burebista atinsese deja apogeul incepand cuceririle.
Rege peste toate neamurile getilor
Nu se stie cum a reusit Burebista sa devina rege, dintr-o capetenie regionala si un sef al tribului burilor. Si mai ales nu se stie cum a reusit sa ingenuncheze numeroasele triburi razboinice ale dacilor si getilor. Cert este ca a facut-o. A reusit asa cum arata izvoarele antice sa uneasca sub sceptrul intreaga lume geto-dacica devenind una dintre cele mai mari capetenii tracice si un rege barbat care dadea fiorii marilor puteri ale antichitati in regiunea central, est si sud europeana. ” Boirebistas, Getul,luand conducerea natiunii sale, a ridicat pe oamenii acestia inraiti de nesfarsitele razboaie si i-a indreptat prin abstinenta si sobrietate si ascultare de porunci, asa incat, in cativa ani, a intemeiat o mare imparatie si a supus getilor aproape pe toti vecinii”, spune acelasi Strabon. Mai mult decat atat izvoarele antice ne arata ca Burebista ajunsese sa-si intinda stapanirea la sud de Dunare, asupra neamurilor tracice din aceea zona dar si asupra litorarului Marii Negre, inclusiv cel care astazi se afla in Bulgaria. ”regele Buerebista ajungand cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia, si stapanitor al tuturor tinuturilor de dincolo si de dincoace de Dunare”, se arata intr-o inscriptie din orasul grecesc Dionysopolis (n.r. actualul Balcic) pusa in anul 48 IHR.
De altfel aceeasi inscriptie arata o realitate interesanta. Burebista este de fapt un „print mostenitor„ al unui alt mare tarabostes care bagase frica inclusiv in greci. Documentul amintit spune ca un oarecare diplomat grec Acornion fusese trimis in trecut la tatal lui Burebista. Diplomatul din Dionysopolis trebuia sa-l convinga pe puternicul tarabostes din Muntenia sa crute cetatea greceasca. Acornion va ramane si in slujba lui Burebista, fiul acelei capetenii a burilor.
„Ucigasul de celti“ pustieste Europa
Daca nu se stie cum ajunge la putere Burebista, se stie insa ca unind triburile getilor si dacilor devine un lider cu o formidabila putere militara. Strabon spune ca avea peste 200.000 de razboinici. Pentru multi istorici pare o cifra exagerata, pentru altii reprezinta insa o realitate. Cert este ca Burebista stapanea peste triburi cu razboinici feroce, ”inraiti„ asa cum arata Strabon si pe care i-a aruncat asupra Europei Centrale si de Sud. Capetenia Burebista face legea asupra grecilor, celtilor si pustieste cumplit Europa in cateva campanii de jaf. In primul rand ca orice tarabostes din campia munteana a visat la bogatia cetatilor grecesti de pe malurile Marii Negre. Intai ii scapa pe greci de romani, apoi ii supune. Intre 71 si 61 IHR cetatile grecesti, o parte din ele cel putin erau sub stapanire romana. In 73 iHR Histria se revolta si cu ajutorul lui Burebista ii alunga pe romanii condusi de guvernatorul Antonius Hybrida. Dupa aceea cetatile grecesti i-au dat ascultare lui Burebista, sporindu-i puterea dar si averea. „Orasele grecesti de pe tarmul Marii Negre ascultau de Buerebista; si nu numai cele de pe tarmul astazi romanesc, care, mai inainte,intre 71-61 inainte de Christos fusesera stapanite efectiv de romani; dar si unele de la sud de Balcani cum au fost Mesemvria si Apollonia.”, scria Constantin C. Giurescu. Mai mult decat atat aflam din documentele antice ca Burebista si-ar fi aruncat razboinicii asupra intregii Europe: ”Trecea neinfricat Istrul si prada Thracia pana in Macedonia si Illyria”, spune acelasi Strabon. Cel mai mult au avut de suferit din cauza lui celtii. Desi neamurile celtice erau de temut in Europa antica razboinicii lui Burebista au ras de pe fata pamantului triburi intregi.
„A pustiit astfel pe celtii care se amestecau cu tracii si illyrii, iar pe boiii, care se aflau sub ascultarea lui Critasiros, precum si pe taurisci, i-a sters de pe fata pamantului”, spune Strabon. Totodata i-a nimicit pe scordisci, un alt trib celtic si a pustiit pana in Europa centrala, ajungand sa bata inclusiv cateva triburi germanice. Totodata insasi Iulius Caesar vorbeste despre celtii terorizati de daci care incercau sa scape de furia lor.
Burebista, spaima romanilor
Totodata un astfel de rege barbar in apropierea frontierelor romane, nu putea decat sa semene teama in randul Senatului. Mai mult decat atat Burebista i-a sfidat ajutand cetatea Histria dar si pradand adanc in zona Balcanilor, fara sa-i pese de romani. Strabon in special arata ca Burebista era temut de romani. In plus, datorita puterii sale, Burebista se implica si in politica romana. Prin intermediul lui Acornion incheie un tratat cu Pompei in timpul razboiului civil cu Iulius Caesar. Capetenia barbara se oferea sa-l sprijine militar pe Pompei. Razboinicii daci ajung insa prea tarziu, iar Pompei este infrant. Iulius Caesar pregatea un razboi cu dacii. Nu a mai apucat, fiind asasinat in 44 IHR. Aceeasi soarta a impartasit-o si Burebista, ucis de ai sai, probabil de capetenii din zone indepartate nemultumite de faptul ca trebuiau sa dea ascultare lui Burebista.
Burebista, ajutat de un „sarlatan”
Nu se stie cu precizie, asa cum am mai precizat, cum a reusit Burebista sa mobilizeze o forta atat de importanta si mai ales sa se faca ascultat de razboinicele triburi dacice. Autorii antici ne ofera insa niste indicii. Burebista se pare a aplicat noi principii de conduita dar posibil sa fi instaurat si un nou cult religios. Totul se explica prin prezenta lui Deceneu, atestat ca mare preot dar si ca un invatat caruia Burebista ii acorda statutul politic de vicerege. ” getul Burebista l-a inaltat atat de mult prin exercitii, abtinere de la vin si ascultare fata de porunci, incat in cativa ani a faurit un stat puternic”, spune Strabon despre metodele lui Burebista. Totodata Iordanes preluand de la Dion Chrysostomos spune ca
”Apoi, in timpul domniei la goti a lui Buerebista, a venit in Gotia, Deceneu, pe vremea cand Sylla a pus mana pe putere la Roma. Primindu-l, Buerebista i-a dat o putere aproape de cea a unui rege”, scria Iordanes. Mai precis se banuieste ca aceste Deceneu a adus noul cult religios si noua ordine bazata pe munca, abstinenta si ordine. Cu ajutorul lui Deceneu, Burebista a initiat o reforma in societatea dacica prin care putea controla mai usor numeroasele triburi. ” Spre a tine in ascultare poporul, el si-a luat ajutor pe Deceneu, un sarlatan care ratacise multa vreme prin Egipt, invatand acolo semne de prorocire, multumita carora sustinea ca talmaceste vointa zeilor„, preciza Iordanes. Aceasta reforma si mai ales „zeificarea„ marelui preot se pare a starnit nemultumirea unor capetenii care ar fi pus la cale asasinare marelui Burebista.