Consiliul Uniunii Europene a adoptat marţi o decizie de actualizare a listei de proiecte care urmează să fie realizate în cadrul cooperării structurate permanente a UE (PESCO). Prin urmare, 14 proiecte noi vor fi adăugate la lista celor 46 de proiecte existente care au fost dezvoltate în cadrul PESCO începând din decembrie 2017, anunţă într-un comunicat Consiliul UE.
Noile proiecte reprezintă încă un pas înainte în direcţia obiectivului de a investi şi de a dezvolta împreună în domeniul apărării, cu precădere în domeniul aeronautic şi în cel spaţial.
De exemplu, Strategic Air Transport for Outsized Cargo (SATOC) acoperă un deficit critic prin dezvoltarea unei soluţii europene pentru transportul de mărfuri supradimensionate şi grele, folosind o abordare treptată.
Medium size Semi-Autonomous Surface Vehicle (M-SASV) va dezvolta un vehicul cu multiple module de misiune şi va oferi o mai mare flexibilitate operaţională şi o mai mare protecţie a echipajului, putând fi utilizat pentru operaţiunile pe litoral, precum şi pentru grupurile operative navale.
Next Generation Small RPAS (NGSR) va dezvolta următoarea generaţie de drone tactice menite să fie utilizate de unităţile militare în domeniile maritim şi aerian, precum şi pentru dubla utilizare (civilă-apărare), şi anume de organizaţiile de aplicare a legii sau de agenţiile de intervenţie în caz de dezastre/de urgenţă.
Defence of Space Assets (DoSA) va spori eficienţa operaţională a UE în domeniul spaţial prin utilizarea optimă a activelor spaţiale actuale şi viitoare prin funcţii spaţiale transversale de acces, de apărare pasivă şi de eficienţă operaţională prin formare.
Lista noilor proiecte mai cuprinde: Essential Elements of European Escort (4E) for the maritime area, Future Medium-size Tactical Cargo (FMTC), Next Generation Small RPAS (NGSR), Rotorcraft Docking Station for Drones, Small Scalable Weapons (SSW), şi Air Power for the air systems. EU Military Partnership (EU MilPart) este inclus în zona sistemelor terestre, iar Common Hub for Governmental Imagery (CoHGI) face parte din zona spaţială. În cele din urmă, Automated Modelling, Identification and Damage Assessment of Urban Terrain (AMIDA-UT) şi Cyber Ranges Federations (CRF) sunt incluse în sistemele de apărare cibernetică şi C4ISR (comandă, control, comunicaţii, calculatoare).
De asemenea, Consiliul a adoptat două recomandări care stabilesc obiective mai precise pentru cea de a doua fază iniţială a PESCO 2021-2025 şi privind progresele înregistrate de membrii proiectului în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor lor.
Cooperarea structurată permanentă sau PESCO este una dintre pietrele de temelie ale politicii de apărare a UE. A fost instituită în 2017, pentru a le permite statelor membre ale UE să coopereze mai strâns în domeniul securităţii şi al apărării. Acest cadru permanent de cooperare în domeniul apărării le permite acelor state membre care doresc şi sunt capabile să facă acest lucru să dezvolte în comun capabilităţi de apărare, să investească în proiecte comune şi să îmbunătăţească contribuţia şi disponibilitatea operaţională a forţelor lor armate.
Până în prezent, 25 de state membre ale UE şi-au asumat angajamentele mai stricte care stau la baza PESCO. Prin decizia de astăzi, numărul proiectelor de colaborare a crescut la 60, acoperind diverse domenii, cum ar fi: centrele de formare, sistemele de formaţiuni terestre, sistemele maritime şi aeriene, cibernetică şi facilitarea serviciilor multiple comune sau spaţiu, potrivit Agerpres.ro.
Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ţările de Jos, Ungaria.