De cativa ani, zeci de fermieri din vestul tarii se lauda ca produc rosii si alte legume la fel de gustoase ca cele din gradina bunicii. Asta, dupa ce au renuntat la polenizarea manuala artificiala cu substante chimice si folosesc bondari importati din Belgia, care polenizeaza florile natural.
O firma din Arad infiintata inca din 1996, care ofera servicii de consultanta tehnica in domeniul horticol, isi concentreaza in ultimii ani activitatea pe importul de bondari, insecte solicitate tot mai mult de catre fermierii din vestul tarii care vor sa polenizeze biologic culturile. Fie ca este vorba de sere, solarii sau suprafete deschise, bondarii polenizeaza mult mai eficient culturile, iar fermierii renunta la substantele chimice si mana de lucru scumpe.
„Bondarii muncesc cat e ziua de lunga, nu cer pauze”
Unul dintre proprietarii de sere din orasul aradean Curtici, cunoscut mai ales pentru productiile mari de rosii, spune ca polenizarea biologica poate fi cu pana la 50 la suta mai ieftina, pentru ca nu mai este nevoie de angajati care sa ia fiecare floare in mana pentru a o poleniza, asa cum se proceda inainte, cand se foloseau substante chimice, fie prin pulverizare, fie prin „inmuierea” fiecarei flori in solutia speciala.
„Ce face un bondar nu poate sa faca un om. N-are cum! Ei au in instinct aceasta activitate si actioneaza la momentul optim, motiv pentru care eficienta lor este maxima. In plus, bondarii muncesc cat e ziua de lunga, nu cer pauze”, spune Ciprian Nincu, administrator de sere, care a experimentat prima data acest tip de polenizare a culturilor in urma patru ani, declarandu-se multumit de performantele obtinute.
„Cand lasi natura sa-si faca treaba, legumele sunt mult mai gustoase”, mai spune fermierul.
Zeci de alti fermieri au descoperit in ultimii ani eficienta polenizarii naturale, iar oamenii spun ca legumele produse in acest fel sunt mult mai gustoase, cresc mai repede si mai sanatos.
„Rosiile, castravetii, fasolea, dar si capsunile, toate au un gust mult mai puternic, sunt mai aromate. Cand lasi natura sa-si faca treaba, legumele sunt mult mai gustoase. Noi suntem in al doilea an in care polenizam cu bondari. Incercam sa producem cat mai ecologic si renuntam treptat la chimicale”, spune Vlad Sipca, proprietar de solarii.
Fermierul afirma ca anul trecut a scos la vanzare primele rosii obtinute in sera prin polenizare biologica, iar clientii pe care ii are de multi ani l-au intrebat daca a schimbat soiul.
„Rosiile sunt carnoase, au un miros specific, sunt dulci si aromate. Clientii m-au intrebat imediat daca am adus alt soi, insa eu cultiv acelasi soi de peste zece ani. Diferenta este data de faptul ca nu mai apelez la hormoni si alte substante. Fructul se dezvolta mult mai bine si pentru ca este polenizat exact cand trebuie. Oamenii nu nimeresc mereu momentul, iar din aceasta cauza si la mine productia era cu pana la 20 la suta mai mica in anii anteriori”, mai spune aradeanul Vlad Sipca.
Un stup cu bondari costa 300 de lei si este suficient pentru 2.000 de metri patrati
Pentru polenizarea biologica, sunt preferati bondarii, pentru ca, spre deosebire de albine, sunt activi si la temperaturi scazute, de pana la cinci grade, dar si in conditii de vant si cer innorat.
„Bondarii au nevoie de polen ca sursa de proteine pentru intretinerea coloniei, dar si de nectar pe post de sursa energetica. Acest lucru face ca ei sa ajunga in fiecare floare si sǎ o polenizeze. Sunt disponibili pe tot parcursul anului si sunt indicati atat pentru polenizarea culturilor timpurii, cat si a celor tarzii”, explica inginerul agronom Gheorghe Sima.
Conform acestuia, bondarii sunt polinatori excelenti in camp deschis, dar sunt cu adevarat valorosi in sere si solarii.
„In functie de tipul de cultura, e nevoie de o colonie de 80 – 100 de bondari, care ocupa un stup, pentru polenizarea a 2.000 de metri patrati. Ei pot inlocui in totalitate folosirea polenizarii manuale si a hormonilor, timp de sase – opt saptamani, cat traieste o colonie. Ulterior, trebuie adusi alti stupi”, afirma Gheorghe Sima.
Specialistii spun ca, in cazul ardeilor dulci, o colonie ajunge pentru o suprafata de pana la 5.000 de metri patrati, iar ardeii vor contine mai multe seminte, rezultand astfel o forma mai frumoasa si un pericarp mai gros.
Bondarii sunt adusi cu avionul din Belgia pana la Budapesta, de unde sunt distribuiti fermierilor aradeni pe cale rutiera. Sunt importati in stupi speciali, care contin si hrana pentru ei, respectiv un sirop pe baza de zahar. Un stup costa aproximativ 300 de lei, iar firma aradeana a vandut de la inceputul anului peste 400, insa importurile continua pana la toamna.
„Noi am inceput sa aducem bondari in urma cu cinci ani, iar cresterea afacerii a fost de 20 la suta in fiecare an. Exceptie face anul acesta, cand am avut o crestere de peste 50 la suta pana acum, fata de anul trecut. Afacerea este in crestere la noi in tara, in timp ce in vestul Europei s-au infiintat multe crescatorii de bondari, pentru ca cererea este foarte mare”, spune Lorand Ianos, reprezentant tehnic al firmei.
Importatorii spun ca bondarii nu reprezinta niciun pericol pentru oameni si ca se intampla foarte rar sa atace, doar daca sunt atinsi accidental in timpul ingrijirii culturilor.
Devoratori de insecte daunatoare, importati in pliculete
Nu doar polenizarea naturala ia avant in randul cultivatorilor din vestul tarii, ci si combaterea biologica a daunatorilor. Astfel, tot mai multi fermieri renunta la pesticide si apeleaza la „devoratori” de insecte daunatoare.
„Sunt niste insecte pradatoare care mananca daunatorii din agricultura. Pentru fiecare tip de daunator se importa anumiti pradatori. Ei sunt adusi tot din Belgia, in niste pliculete care contin oua si care dupa cateva zile de la desigilare devin arme zburatoare foarte eficiente impotriva daunatorilor”, explica inginerul agronom Gheorghe Sima.
El spune ca acest tip de combatere a daunatorilor este mai nou in Romania, de doi ani, iar cei care apeleaza la „devoratori” sunt cultivatorii de legume sau fructe care au valoare de vanzare ridicata.
„Nu se folosesc la orice tipuri de culturi, cum sunt cele ieftine, ca varza, de exemplu. Se folosesc la rosii, castraveti si alte culturi cu valoare, pentru ca altfel nu s-ar recupera investitia. Costurile sunt mai mari decat la folosirea pesticidelor, respectiv pana la 5.000 de euro la hectar”, mai spune Sima.
Din cauza costurilor ridicate, la acest tip de combatere a daunatorilor apeleaza in special cei care cultiva produse bio, care au un pret de vanzare mult mai ridicat.