La nici o saptamana de la avertismentul dat de Organizatia Meteorologica Mondiala, privind caldura excesiva cu care omenirea se va confrunta, de-a lungul acestei veri, romanii vor simti pe pielea lor efectul gradelor in plus din termometre. Sapte judete din sudul tarii si Bucurestiul sunt astazi sub cod portocaliu de canicula, temperaturile urcand pana la 39 de grade Celsius. De asemenea, in 17 judete din Muntenia si Moldova este cod galben, temperatura prognozata fiind de pana la 36 de grade. Cum putem face fata acestor temperaturi? Medicii Alina Teodoru si Chivu Claudiu au explicat, pentru Gandul, ce presupune expunerea la caldura excesiva si ce se intampla in corpul nostru cand iesim la peste 35 de grade Celsius. „Conditia de baza a supravietuirii impune mentinerea constantelor biologice intre anumite limite. Temperatura este una dintre aceste constante. Expunerea la caldura excesiva solicita inima, atat prin prisma necesitatii de a efectua un efort mai mare, in incercarea de a mentine temperatura corpului, cat si prin alterarea altor constante biologice care fac inima vulnerabila. Incidenta cazurilor de moarte subita este mai mare in perioadele caniculare”, precizeaza, pentru Gandul, Chivu Claudiu, medic primar in chirurgie cardiovasculara.
E important sa stim ca atunci cand trecem dintr-o locuinta, unde functioneaza aerul conditionat, la canicula de afara, expunem organismul unui risc. “Ne putem confrunta cu transpiratii abundente, senzatie de disconfort, respiratie ingreunata, urechi infundate, cresteri ale valorilor tensiunii arteriale si ale pulsului sau cu socul termic. De asemenea, poate exista riscul unui stop cardiorespirator, al unui infarct miocardic, al unui avort spontan sau se poate pune problema unui nasteri premature, asta in cazul gravidelor. Chiar si sistemul imunitar poate fi afectat, ceea ce conduce la aparitia unui risc crescut de otite, sinuzite, pneumonii si bronsite, deoarece aerul favorizeaza dezvoltarea virusilor”, precizeaza medicul Alina Teodoru, pentru Gandul.
Socul termic reprezinta cea mai grava forma de supraincalzire si are o mortalitate de pana la 70%. “Atunci temperatura corpului ajunge in jurul valorii de 41 – 43 °C si este insotita de starea de prostratie. Apare frecvent la persoanele in varsta, cu afectiuni cronice preexistente (arteroscleroza, insuficienta cardiaca congestiva, diabet, alcoolism etc). Socul termic are caracteristici asemanatoare cu celelalte tipuri de soc. Gravitatea lui este data de asocierea dintre supraincalzire si deshidratare, la care se adauga grave dezechilibre ionice si tulburari hemodinamice consecutive”, subliniaza Teodoru pentru Gandul.
Organismul uman are nevoie de o perioada de adaptare la noile conditii meteorologice. “Diferenta ideala de temperatura intre mediul interior si cel exterior este de aproximativ 5 grade Celsius, de aceea recomandarea ar fi ca aparatul de aer conditionat din incapere sa fie setat astfel incat, daca afara termometrul arata aproape 40 de grade Celsius, in incapere temperatura sa nu coboare sub 26 de grade Celsius”, mai spune medicul.
Tendinta organismului de a se supraincalzi este urmata de o serie de modificari compensatorii. “Vasele sangvine din tesutul subcutan se dilata, crescand afluxul de sange si implicit pierderea de caldura. Pe masura ce temperatura ambientala se apropie din ce in ce mai mult de valoarea de 37 de grade Celsius, schimbul direct de caldura prin convectie devine ineficient si trebuie mobilizate alte mecanisme suplimentare de racire. Principalul mecanism este cel de transpiratie. Prin evaporarea transpiratiei pe suprafata corpului se elimina o mare cantitate de caldura. Acest mecanism isi pierde eficienta daca mediul exterior este umed. Acesta este motivul pentru care caldura uscata este mult mai usor de suportat decat caldura umeda”, spune pentru Gandul Chivu Claudiu, medic primar in chirurgie cardiovasculara.
Tot din cauza transpiratiei excesive, in lipsa unei hidratari adecvate, se instaleaza hipotensiunea arteriala. Durerea de cap, ameteala si lesinul sunt manifestari ale scaderii tensiunii arteriale. Din cauza caldurii mai pot apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. “Prin deshidratare, sangele isi schimba consistenta, devine mai vascos. Din cauza vascozitatii crescute, la un moment dat se formeaza un cheag de sange care blocheaza circulatia. Daca acest blocaj survine la nivelul vaselor inimii, suntem in faza infarctului miocardic, manifestat prin durere intensa in zona inimii, stare de rau extrem, transpiratii generalizate. Daca sunt blocate vasele creierului, apare atacul cerebral ischemic, care este asociat frecvent cu paralizarea unei parti a corpului.
La persoanele care manifesta aceasta predispozitie de crestere a tensiunii arteriale, discomfortul produs de caldura extrema poate duce la o criza hipertensiva. Durerea de cap, durerea de inima, senzatia de voma, ameteala, toate sunt semnele acestei crize, in extremis poate aparea atacul cerebral hemoragic, prin care o parte din creier este inundata de sange. Paralizia, imposibilitatea de a vorbi sau inghiti sunt manifestari ale atacului cerebral si pot ramane permanente. Daca sunt afectati centrii respiratori survine decesul prin asfixie”, declara specialistul.
„Conditia de baza a supravietuirii impune mentinerea constantelor biologice intre anumite limite. Temperatura este una dintre aceste constante. Expunerea la caldura excesiva solicita inima, atat prin prisma necesitatii de a efectua un efort mai mare, in incercarea de a mentine temperatura corpului, cat si prin alterarea altor constante biologice care fac inima vulnerabila. Incidenta cazurilor de moarte subita este mai mare in perioadele caniculare’, precizeaza, pentru Gandul, Chivu Claudiu, medic primar in chirurgie cardiovasculara.