Cum poate fi prevenit infacrtul miocardic
Numarul de infarcturi miocardice a scazut in ultimii ani, ca si numarul de morti in urma atacurilor de cord. Acest lucru se datoreaza in mare parte masurilor luate de populatie pentru a preveni bolile coronariene, de tipul diminuarii tensiunii arteriale, a colesterolului seric, modificarile dietelor si noi obiceiuri ce includ activitati fizice.
Cele mai importante masuri ce pot fi luate sunt oprirea fumatului si efectuarea de activitate fizica regulata. Este de asemenea recomandata o dieta bogata in fructe si vegetale si saraca in grasimi saturate.
Modificarile stilului de viata implica:
– stoparea fumatului
– controlul nivelului colesterolului seric
– controlul tensiunii arteriale
– activitatea fizica
– metode de relaxare si diminuarea stresului
– metode de terapie ale depresiei si furiei.
Unii medici recomanda o dieta ce include vitamine de tipul B6, B12 si acid folic. Aceste vitamine reduc nivelul seric al homocisteinei (persoanele cu nivele crescute de homocisteina au un risc crescut de atac de cord). Nu s-a demonstrat cu siguranta daca suplimentele cu vitamina B previn atacul de cord. Majoritatea medicilor recomanda ca vitamina B sa fie luata din alimente si nu sub forma de suplimente alimentare.
Colesterolul
Nivelul crescut al colesterolului seric creste riscul de boala coronariana. In cazul in care prin dieta si prin exercitii fizice nu se va obtine un nivel optim al colesterolului seric, medicul va prescrie statine, agenti medicamentosi ce scad nivelul colesterolului. Aceste medicamente si-au dovedit eficacitatea in tratarea nivelului crescut al colesterolului, iar in acest moment sunt larg prescrise de medici in intreaga lume.
Studii recente au demonstrat ca administrarea acestor medicamente poate fi benefica si la persoanele cu nivele normale sau moderat crescute ale colesterolului seric. La aceste persoane, agentii medicamentosi ce scad nivelul colesterolului seric in combinatie cu modificari ale stilului de viata, incetinesc procesul de ateroscleroza si diminua riscul de atac de cord si de moarte.
Aspirina
Terapia cu aspirina reduce riscul de formare a trombilor, ce pot determina un atac de cord, la persoanele cu boala coronariana sau la cei cu factori de risc multipli pentru boala coronariana (diabet, hipertensiune arteriala, nivele crescute ale colesterolului seric). Inainte de a se incepe terapia cu aspirina trebuie consultat medicul, deoarece exista cateva riscuri ale acestei terapii. In cazul in care aspirina este contraindicata, medicul poate prescrie un alt medicament antiagregant plachetar, de exemplu clopidogrel Plavix).
Terapia de subtitutie hormonala
In trecut era considerat ca terapia subtitutiva hormonala (estrogen si progesteron) scade riscul de boala cardiaca. Acum s-a demonstrat exact contrariul. Riscul de atac de cord se dubleaza in primul an al terapiei substitutive hormonale, iar la 6 ani riscul este cu aproximativ 24 % mai mare decat la femeile care nu sunt supuse terapiei subtitutive hormonale.
Desi riscul total al acestei terapii hormonale nu este extrem de crescut, medicii nu recomanda continuarea ei pe o perioada mai mare de cativa ani, iar apoi se vor administra hormonii numai in cazul in care este nevoie, in perioada de menopauza (pentru bufeuri-senzatie brusca de incalzire si transpiratii nocturne).
Se presupune ca terapia subtitutiva cu hormoni creste de asemenea riscul de cancer de san, dementa sau alte probleme de sanatate, dar are si beneficii.
Precautii
Dupa un atac de cord, cea mai mare preocupare o reprezinta posibila aparitie a unui nou atac. Administrarea corecta a medicamentelor poate avea un rol important in prevenirea unui nou atac de cord. Agentii medicamentosi prescrisi dupa un atac de cord includ substante cu rol in:
– prevenirea formarii trombilor
– scaderea travaliului cardiac
– imbunatatirea functiei de pompa a inimii
– scaderea nivelului colesterolului seric
– tratarea aritmiilor
– scaderea valorilor tensiunii arteriale
Dupa atacul de cord este important sa se monitorizeze atent pacientul. Vizitele la medic trebuiesc respectate. Este important sa fie informat medicul cu privire la modificarile produse in simptomele pacientului (dureri retrosternale, dispnee, depresii si pierdere sau crestere in greutate).
Aproximativ jumatate dintre pacientii care au avut un atac de cord vor dezvolta o complicatie severa. Tipul complicatiei depinde de localizarea si extinderea leziunii miocardice.
Cele mai comune complicatii sunt:
– aritmiile (ritmuri cardiace anormale): acestea pot fi tahicardia ventriculara (ritm cardiac rapid) si fibrilatia atriala (ritm cardiac neregulat)
– insuficienta cardiaca, ce poate fi temporara sau poate fi permanenta.
Terapia anginei
In cazul in care in urma unui atac de cord apar episoade de durere retrosternala sau disconfort (angina), se va apela de urgenta la medic, deoarece poate fi nevoie de tratament agresiv. Aceste episoade pot indica iminenta unui nou atac de cord. Angina stabila diminua la administrarea de nitroglicerina si la repaus.
Se recomanda sa se aiba tot timpul la indemana tabletele de nitroglicerina. Unii medici recomanda administrarea nitroglicerinei inainte de activitatea fizica pentru a preveni episoadele de angina.