De cele mai multe ori infarctul debuteaza cu o durere situata in mijlocul pieptului, central (foarte rar in partea stanga!); din mijlocul pieptului, durerea poate iradia spre gat, in spate, pe brate sau la abdomen. Suprafata durerii este mare, de obicei cat o palma, uneori cuprinzand intreg pieptul, si are caracter de strangere, de apasare, de greutate sau mai rar de arsura.
Infarctul miocardic poate debuta atat in timpul efortului fizic sau in conditii de stres emotional, dar cele mai multe infarcte apar in repaus. A doua parte a noptii sau dimineata sunt orele cu riscul cel mai mare de infarct. Spre deosebire de durerea de angina pectorala, durerea din infarct nu este ameliorata de repaus sau de administrarea unor medicamente specifice – Nitroglicerina sau Nifedipina.
Durata durerii din infarctul miocardic este in medie de doua-trei ore, dar extremele se pot intinde de la doar cateva minute pana la o zi (sau mai degraba noapte!) intreaga. Intensitatea durerii e variabila de la o persoana la alta, dar in general infarctul miocardic e resimtit ca o durere puternica. Respiratia adanca, miscarea toracelui, schimbarea pozitiei sau palparea nu influenteaza intensitatea durerii.
Durerea este de obicei insotita de transpiratie rece, abundenta si senzatie de teama inexplicabila (anxietate). Uneori pacientul are lipsa de aer sau ameteala, alteori apar simptome digestive – greata sau varsaturi. Cazurile mai grave se manifesta cu pierderea starii de constienta si nu rareori persoana moare subit. Exista chiar si infarcte in care durerea lipseste si se manifesta doar cu simptomele descrise mai sus, dar aceste cazuri reprezinta exceptii, fiind intalnite mai ales la diabetici.
Infarctul miocardic apare de obicei dupa varsta de 40-50 de ani, dar sunt si exceptii de la aceasta regula, intalnindu-se cazuri de persoane chiar sub 30 de ani care sufera un infarct. Femeile sunt in oarecare masura protejate pana la menopauza.
Se stie ca infarctul afecteaza cu predilectie anumite categorii de persoane: fumatorii, hipertensivii, diabeticii, varstnicii, obezii, sedentarii, alcoolicii, indivizii care au colesterolul crescut, cei supusi la stresuri excesive sau cei ai caror parinti au avut boli cardiovasculare. Conditiile enumerate, care favorizeaza aparitia aterosclerozei si apoi a bolilor cardiovasculare, au fost denumite factori de risc cardiovascular.
Ce trebuie sa faca o persoana de peste 40 de ani, mai ales daca asociaza mai multi factori de risc cardiovascular, daca prezinta o durere la piept care are unele dintre caracterele descrise mai sus? Sa anunte rapid serviciul de ambulanta sau macar familia ori vecinii pentru a fi transportata si evaluata de urgenta la spital. in nici un caz sa nu astepte dimineata, in cazul in care durerea apare noaptea – acea dimineata s-ar putea sa nu mai vina niciodata. Trebuie subliniat ca jumatate dintre pacientii care sufera un infarct miocardic mor inainte de a ajunge la spital.
Desigur ca exista si alarme false, dar, fara a incuraja excesele, e preferabil ca mai multe persoane sa vina degeaba la spital decat sa ratam tratarea unui singur caz. Transportul rapid la spital, in vederea instituirii de urgenta a tratamentului salvator, este masura care a condus la cea mai importanta scadere a mortalitatii pacientilor cu infarct miocardic in tarile care au reusit realizarea acestui obiectiv.