Aproape ca nu exista persoana care sa nu fi apelat macar o data in viata la un medicament antiinflamator pentru combaterea unei stari febrile, cefaleei sau durerii reumatismale – chiar daca a fost vorba doar de aparent inofensivele Aspirina sau Paracetamol. Antiinflamatoarele sunt un grup eterogen de medicamente cu structura chimica diferita, dar cu efecte farmacologice si reactii adverse asemanatoare. Toate substantele din acest grup poseda, in proportie variata, proprietati analgezice (ameliorarea durerii), antipiretice (scaderea febrei) si antiinflamatoare, fiind folosite in acest sens cu real succes in practica medicala. Medicamentele antiinflamatoare rivalizeaza insa cu multe boli grave in privinta numarului de decese sau complicatii serioase pe care le produc. Fara a le contesta efectul benefic pe care il exercita atunci cand sunt administrate justificat si cu precautie, voi incerca sa subliniez riscurile la care se expun pacientii care folosesc, dar mai ales aceia (nu putini!) care abuzeaza de aceasta categorie medicamentoasa.
Cele mai frecvente reactii adverse ale substantelor antiinflamatoare sunt cele digestive, mergand de la greata, voma, arsuri epigastrice (in capul pieptului), diaree, anorexie (absenta poftei de mancare), pana la gastrita, esofagita, ulcer gastric sau duodenal si chiar la hemoragie digestiva amenintatoare de viata. Mai putin cunoscute, dar cel putin la fel de periculoase sunt insa reactiile adverse asupra aparatului cardiovascular. Deoarece retin in organism sarea si apa, medicamentele antiinflamatoare pot conduce la cresterea semnificativa a tensiunii arteriale, atat la persoanele normotensive, dar mai ales la hipertensivi, carora le pot dezechilibra marcat valorile tensionale.
Retinerea sarii si a apei in organism duce la cresterea volumului sanguin circulant si, prin urmare, la suprasolicitarea cordului. Aceasta poate avea efecte neasteptat de grave la pacientii care sufera de sau sunt predispusi la insuficienta cardiaca – boala pe care frecvent o agraveaza sau o precipita. Este motivul pentru care pacientilor cu insuficienta cardiaca sau cu boli care pot evolua spre aceasta le este interzisa cu strictete administrarea antiinflamatoarelor.
Alt efect advers nefast al medicamentelor antiinflamatoare este cel proagregant (protrombotic): ele favorizeaza formarea unor mici cheaguri de sange (trombi) la nivelul peretilor arteriali cuprinsi de ateroscleroza. Formarea trombilor e un proces care dureaza doar cateva minute sau ore, ducand rapid la ingustarea semnificativa sau chiar la ocluzia totala a unei artere. Consecintele trombozelor arteriale sunt uneori dramatice, in functie de localizarea lor: infarct miocardic sau preinfarct (angina instabila), accident vascular cerebral ischemic, ischemie periferica acuta, infarct renal, mezenteric, retinian etc. De aceea, pacientilor cu angina pectorala (cardiopatie ischemica), celor care au suferit un infarct miocardic, preinfarct sau accident vascular cerebral ischemic, purtatorilor unor stenturi intraarteriale, bolnavilor afectati de arteriopatie aterosclerotica periferica si chiar si celor cu ateroscleroza arteriala asimptomatica le este recomandata evitarea folosirii medicamentelor antiinflamatoare.
Spre deosebire de antiinflamatoarele administrate pe cale generala (oral, injectabil sau ca supozitoare), unguentele antiinflamatoare nu ajung in cantitate semnificativa in sange si deci nu au reactiile adverse descrise. De asemenea, exista medicamente (antialgicele, decontracturantele musculare) care pot inlocui cu succes administrarea antiinflamatoarelor. Fiindca, daca de reumatism nu moare nimeni, medicamentele antiinflamatoare produc, din pacate, inca prea multe decese evitabile.