Deputatii spanioli au adoptat miercuri legea care permite abdicarea regelui Juan Carlos, deschizand astfel calea urcarii pe tron, in pofida unor indemnuri la organizarea unui referendum, a viitorului Suveran Felipe al VI-lea, care mosteneste o monarhie ce traverseaza o perioada de turbulente.
Intr-un eveniment fara precedent de la revenirea Spaniei la democratie, in 1978, Camera inferioara a Congresului a adoptat cu 299 de voturi pentru, 19 voturi impotriva si 23 de abtineri aceasta lege, care urmeaza sa fie supusa votului Senatului la 17 iunie.
In varsta de 46 de ani, ocolit de scaderea popularitatii tatalui sau, noul rege va putea sa depuna juramantul, pe 19 iunie, in Parlament.
La solicitarea partidului de stanga prorepublican Izquierda Unida, deputatii au votat, unul cate unul, in picioare si cu voce tare, dupa ce au respins cele cinci amendamente prin care se cerea organizarea unui referendum asupra viitorului monarhiei.
Partidul Popular (dreapta, la putere) si Partidul Socialist (opozitie) au votat masiv in favoarea textului, dupa ce l-au ascultat pe seful Guvernului, Mariano Rajoy, aparand „monarhia ca cel mai bun simbol al unitatii Spaniei”.
Liderul opozitiei socialiste Alfredo Perez Rubalcaba a indemnat la adoptarea textului exprimandu-si „credinta” in Constitutia din 1978, care, dupa dictatura franchista, a fondat Spania democratica, „deschizand calea pacii si coabitarii”.
In pofida acestei majoritati zdrobitoare, voci disonante au rasunat in hemiciclu, in special din cadrul partidului Izquierda Unida si separatistilor republicani catalani din ERC, care au respins textul, in timp ce nationalistii conservatori catalani din CiU si bascii din cadrul PNV s-au abtinut.
Reprezentantul Izquierda Unida Cayo Lara a catalogat succesiunea in curs drept „sange nou pentru o dinastie in decrepitudine”, iar deputatii din grupul sau au ridicat pancarte cerand un referendum.
In momentul votului, o mana de manifestanti, unii infasurati in steagul republican rosu-auriu-violet s-au adunat si a strigat „Monarhie, abolire” in apropierea sediului Congresului. Au fost respinsi fara menajamente de catre politie.
– O tara care se indoieste
Insa dincolo de vocile – minoritare – care cer revenirea la republica, criza economica, scandalurile care au patat finalul domniei lui Juan Carlos si scandalurile de coruptie care vizeaza partide politice i-au determinat pe spanioli sa se indoiasca de institutii si sa reclame o participare politica mai importanta.
In acest peisaj complex, cei care cer un referendum prin care sa se stabileasca cine sa le fie sef de stat – un presedinte sau un rege – nu pun neaparat in discutie monarhia, asociate in Spania noii perioade democratice de dupa dictatura franchista, releva un sondaj publicat in editia de duminica de cotidianul El Pais (centru-stanga).
In total, 62% dintre persoanele chestionate doresc organizarea unui referndum. Insa, in cazul in care s-ar pronunta, 49% afirma ca ar opta pentru monarhie cu Felipe ca rege, iar 36% doresc o republica.
Potrivit altui sondaj, publicat luni de El Mundo (centru-dreapta), 55,7% dintre spanioli sustin monarhia, iar 72,9% cred ca Felipe va fi un rege bun.
A Doua Republica spaniola, proclamata in aprilie 1931, a fost spulberata in 1939 de dictatura franchista, dupa trei ani de razboi civil.
Juan Carlos, care a urcat pe tron dupa moartea lui Francisco Franco, la 20 noiembrie 1975, si-a construit legitimitatea conducand tranzitia tarii pana la aprobarea in 1978, prin referendum, a actualei Constitutii.
Insa cei mai tineri, care nu au cunoscut aceasta perioada, pun la indoiala fundamentele monarhiei.
Popular, dar la conducerea unei institutii contestate, Felipe va avea o marja de manevra limitata pentru a reface imaginea Coroanei si a mentine o unitate nationala subminata de separatistii basci si catalani. In primul discurs pe care l-a sustinut pe 3 iunie ca viitor rege, el a promis sa-si „puna toate fortele” in serviciul unei Spanii „unite, diverse”.
Casa Regala, care se confrunta cu exercitiul delicat al unui echilibru intre solemnitatea evenimentului si contextul crizei in care are loc, a anuntat ca Felipe al VI-lea va depune juramantul in Parlament, asa cum vrea traditia spaniola.
Insa, spre deosebire de urcarea pe tron a lui Juan Carlos, la 22 noiembrie 1975, la urcarea lui Felipe pe tron nu vor fi prezenti invitati straini si nu este prevazuta nicio ceremonie religioasa.