Premierul Viorica Dăncilă se va afla miercuri, 26 septembrie, la Bruxelles, alături de mai mulţi miniştri. Unul dintre aceştia este Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, care va avea o întâlnire cu Vera Jourova, comisarul european pe Justiţie. Alături de Negrescu se va afla şi Costin-Radu Canțăr, agent guvernamental României pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar tema discuţiilor este transpunerea directivei privind prevenirea spălării banilor. "Desantul" românesc la Bruxelles are slabe şanse de reuşită, potrivit unor surse din Ministerul Afacerilor Externe, pentru că România nu scapă de o primă sancţiune.
România riscă să fie condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că nu a transpus în legislaţia naţională directiva privind prevenirea spălării banilor. Acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în timpul preşedinţiei semestriale a României, în condiţiile în care, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, nicio ţară membră nu a fost condamnată pentru acest motiv. În cazul unei condamnări, România va fi obligată să plătească milioane de euro.
Comisia Europeană a anunţat pe 19 iulie că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat pe site-ul instituţiei. Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.
Ministrul Victor Negrescu şi subsecretarul de stat Costin Canţăr se vor afla miercuri la Bruxelles, pentru discuţii cu Vera Jourova, comisarul european pe Justiţie. Scopul întâlnirii este de a împiedica Comisia Europeană să propună aplicarea sancţiunilor pecuniare sub forma sumei forfetare. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, România ar urma să plătească o sumă forfetară de 6016,80 de euro pe zi, de la momentul expirării termenului de transpunere, chiar dacă legea de transpunere a directivei ar intra în vigoare până la începerea procesului la CJUE. Astfel, România ar putea scăpa de penalităţi, însă nu şi de milioane de euro ca sancţiune în sumă forfetară.
Având în vedere modul de desfăşurare a unor astfel de proceduri şi faptul că România şi-a încălcat în mod repetat promisiunile în această chestiune, mişcarea ministrului Negrescu riscă să rămână un simplu exerciţiu de imagine. Potrivit unor surse din MAE, întâlnirea cu Vera Jourova este una urmărită de câteva luni, inclusiv prin presiuni de la Bucureşti asupra reprezentanţei României pe lângă UE, însă comisarul european pe Justiţie a acceptat abia acum să aibă o discuţie pe tema directivei.
Pentru a o putea convinge pe Vera Jourova că România este hotărâtă, în al 12-lea ceas, să respecte obligaţia de transpunere în legislaţia naţională a directivei privind spălarea banilor, ministrul Negrescu a trimis săptămâna trecută o scrisoare (semnată de secretarul de stat Cristian-Gabriel Winzer) preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în care îi solicită desemnarea unui reprezentant în delegaţia care se va întâlni cu comisarul european. Reprezentantul Senatului, cameră a parlamentului la care se află în prezent proiectul de lege privind transpunerea directivei, ar trebui să angajeze instituţia în faţa comisarului european că procedura legislativă se va desfăşura cu celeritate.
Scrisori similare au fost trimise şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, ministrului Justiţiei şi Oficialului pentru Combaterea Spălării Banilor. Potrivit unor surse din MAE, deşi se află şi el la Bruxelles în această perioadă, ministrul Tudorel Toader i-a transmis lui Negrescu faptul că are o agendă încărcată şi nu va putea participa la discuţiile cu Vera Jourova.